Demisia solicitată de opoziție
Senatul României dezbate și votează luni, 9 martie 2026, moțiunea simplă inițiată de Grupul Pace Întâi și AUR împotriva ministrului Dragoș Pîslaru. Semnatarii moțiunii solicită ministrului să precizeze „care este suma exactă din PNRR aflată în acest moment în risc de neîncasare și care este termenul concret până la care acest risc este eliminat”. Intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate”, moțiunea a fost semnată de 44 de senatori ai opoziției, incluzând PACE - Întâi România, AUR și neafiliați.
„Un stat serios nu își permite să administreze speranțe, administrează certitudini. Un ministru responsabil nu explică riscurile, le elimină”, a declarat un senator semnatar al moțiunii. Aceștia critică modul în care Pîslaru gestionează fondurile europene, subliniind că „România nu are nevoie de un contabil al jaloanelor, ci de un constructor de investiții”. Inițiatorii moțiunii au solicitat detalii despre condițiile concrete din PNRR care au fost renegociate în favoarea României, precum și un calendar public pentru eliminarea riscurilor legate de aceste fonduri.
Criticile aduse ministrului se concentrează pe eficiența gestionării fondurilor europene. Potrivit semnatarilor, există o diferență semnificativă între banii contractați și cei efectiv intrați în economie. În acest context, ei cer ca Pîslaru să ofere o garanție politică minimă că România va încasa integral tranșele PNRR asumate. „Domnule ministru, istoria nu va ține minte câte cereri de plată ați trimis, va ține minte câți bani nu au ajuns”, au subliniat aceștia.
La dezbaterea moțiunii, ministrul Dragoș Pîslaru a prezentat o estimare realistă, afirmând că România ar putea încasa 3 miliarde de euro pentru cererile 3 și 4. „Am salvat toată suma nerambursabilă alocată României, 13,57 miliarde de euro”, a declarat el, subliniind că a reușit să simplifice planul PNRR, reducând numărul de jaloane și ținte de la 518 la 385.
Pîslaru a explicat că, prin renegocierea PNRR, a crescut eficiența și realismul planului, concentrându-se pe investițiile mature, cu șanse reale de finalizare. „Din componenta de împrumut, am extras cele mai mature și avansate investiții și le-am mutat în componenta de grant”, a continuat el, menționând proiecte importante, cum ar fi Autostrada Moldovei și spitalele, care beneficiază acum de finanțare nerambursabilă.
În prezent, România a încasat 10,7 miliarde de euro pe cererile de plată 1, 2 și o cerere 3 suspendată. Pîslaru a subliniat că cererea de plată 3, care a generat emoții, conținea jaloane neîndeplinite. Cu toate acestea, el a menționat că cel mai greu jalon, referitor la reforma pensiilor speciale, a fost închis recent.
Ministrul a promis că va face tot posibilul pentru a recupera banii suspendați, estimând că, prin argumentația depusă la Bruxelles, mai mult de jumătate din cele 231 de milioane de euro suspendate ar putea fi recuperate. De asemenea, el a adăugat că cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este prioritară și așteaptă confirmarea Comisiei Europene.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Dragoș Pîslaru a fost respinsă de Senat, înregistrându-se 42 de voturi „pentru” și 73 de voturi „contra”. Aceasta a generat reacții mixte în rândul parlamentarilor, unii considerând că, în ciuda criticilor, rezultatele obținute sunt suficiente.
„Dacă nici astea nu sunt rezultate, nu știu ce putem să mai cerem de la guvernul actual”, a concluzionat un senator din opoziție, subliniind tensiunile dintre majoritatea parlamentară și opoziție cu privire la gestionarea fondurilor europene.