Interviu cu Mircea Dumitru
Academicianul Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, subliniază o problemă crucială în educația românească: elevii folosesc inteligența artificială (IA) pentru a-și genera teme, iar profesorii o utilizează pentru planificări, fără a înțelege pe deplin mecanismele acesteia. "Ne aflăm în fața unei provocări globale", afirmă Dumitru, referindu-se la riscurile pe care le implică externalizarea gândirii critice către algoritmi. Această situație, explică el, este o amenințare nu doar pentru educație, ci și pentru dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor. IA poate atrofia capacitățile cognitive ale utilizatorilor dacă nu este folosită cu discernământ.
Academicianul Dumitru evidențiază că, deși IA oferă instrumente revoluționare care pot simula procese cognitive, utilizarea pasivă a acestor instrumente poate duce la o dependență crescândă de tehnologie. "Gândirea critică nu este doar capacitatea de a produce răspunsuri, ci mai ales de a crea conținuturi originale și de a înțelege structura argumentelor", afirmă el. Aceasta este esențială pentru a distinge între validitate și aparența validității, dar și între explicații cauzale și corelații întâmplătoare.
Întrebat despre cum putem transforma IA dintr-o „proteză” care ne scutește de efort, într-o unealtă care ne provoacă intelectul, Dumitru răspunde că este esențial să nu cădem în fatalism. "Inteligența artificială poate deveni un instrument extraordinar pentru dezvoltarea gândirii, cu condiția să fie integrată în educație ca obiect de înțelegere", subliniază el. Aceasta implică nu doar utilizarea tehnologiei, ci și învățarea despre limitele și erorile pe care le poate produce.
Dumitru adaugă că educația ar trebui să depășească simpla utilizare a IA și să se concentreze pe formarea unei culturi educaționale orientate spre reflecție critică. "Dacă tehnologia devine un substitut al gândirii critice, riscă să ne conducă spre o civilizație superficială", avertizează el. Această schimbare necesită o abordare conștientă din partea educatorilor și a sistemului educațional în ansamblu.
Pe de altă parte, Dumitru recunoaște că inteligența artificială nu poate produce cultură în sensul profund al cuvântului, deoarece nu are experiența creatoare și emoția care definesc actul cultural. Statutul autorului nu dispare, ci devine mai clar definit în această eră a tehnologiei inteligente. "Este esențial să construim o nouă cultură în jurul acestei distincții, care valorizează elementul uman al autorului", afirmă el.
În acest context, rolul instituțiilor precum Academia Română devine crucial. Dumitru subliniază că acestea trebuie să contribuie la redefinirea și reconstrucția culturală, având în vedere noile realități generate de tehnologie. Academia Română poate acționa ca un nucleu de mobilizare a resurselor intelectuale și ca un forum pentru discuții interdisciplinare, esențiale pentru adaptarea la provocările contemporane.
În concluzie, academicianul Mircea Dumitru ne îndeamnă să regândim educația și să integrăm IA într-un mod care să susțină dezvoltarea gândirii critice. Aceasta este nu doar o oportunitate, ci și o responsabilitate pe care trebuie să ne-o asumăm, pentru a nu deveni o „colonie digitală” în fața tehnologiilor emergente.
Academia Română, având un rol central în acest proces, trebuie să contribuie la formularea unor perspective și soluții care să răspundă provocărilor educaționale și culturale actuale.