Trump critică dur premierul britanic Keir Starmer

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Donald Trump a criticat dur premierul britanic Keir Starmer pentru refuzul de a sprijini atacurile împotriva Iranului, afirmând că Marea Britanie nu mai este un aliat de încredere. Starmer a subliniat că orice acțiune militară britanică necesită un plan bine gândit și conformitate cu dreptul internațional. Tensiunile dintre SUA și Marea Britanie continuă să crească în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

EN

Brief

Donald Trump has harshly criticized UK Prime Minister Keir Starmer for not supporting US actions against Iran, highlighting a growing rift between the two allies. Starmer emphasized that any military action must follow international law and be well-planned. The tensions are likely to impact future US-UK relations.

Trump critică dur premierul britanic Keir Starmer
Sursa foto: stiripesurse.ro

Tensiuni între SUA și Marea Britanie

Într-un interviu dat pe 8 martie 2026, președintele american Donald Trump a adresat critici dure premierului britanic Keir Starmer, afirmând că Marea Britanie nu mai este un aliat de încredere în contextul conflictului cu Iranul. Trump a declarat că SUA câștigă războiul cu Iranul, dar a subliniat că nu mai au nevoie de suportul britanic, referindu-se la posibila trimitere a portavioanelor britanice în Orientul Mijlociu. "Regatul Unit, cândva cel mai mare aliat, nu mai este de folos", a spus Trump, adăugând că va "ține minte" această atitudine. Această declarație vine pe fondul unei tensiuni crescute între cele două țări, în urma anunțului că forțele navale britanice ar putea trimite două portavioane, HMS Prince of Wales și HMS Queen Elizabeth, în sprijinul Statelor Unite și aliaților arabi din regiune. Potrivit BBC, Starmer a afirmat că Marea Britanie nu va participa la atacurile împotriva Iranului, subliniind necesitatea unui "plan viabil și bine gândit" pentru orice acțiune militară.

Trump a mai declarat că, deși SUA au decimat conducerea Iranului, nu dorește implicarea kurzilor în conflict. "Nu vrem să complicăm lucrurile, nu dorim ca kurzii să fie răniți sau uciși", a spus el. De asemenea, a fost întrebat despre incidentul în care forțele aviatice americane ar fi bombardat accidental o școală de fete din sudul Iranului, Trump răspunzând că responsabilitatea revine Iranului. În acest context, el a accentuat că "Iranienii au comis atrocități", făcând referire la violențele din octombrie 2023.

Criticile lui Trump la adresa lui Starmer au fost amplificate de refuzul inițial al premierului britanic de a permite utilizarea bazelor britanice pentru atacuri asupra Iranului. Într-o declarație făcută în Biroul Oval, Trump a spus că "nu avem de-a face cu Winston Churchill", evidențiind o diferență semnificativă în relațiile bilaterale. Starmer a insistat că orice acțiune militară trebuie să respecte dreptul internațional și a permis, în cele din urmă, atacuri limitate asupra Iranului pentru a răspunde provocărilor din partea Teheranului.

Critici au venit și din partea analiștilor politici, care consideră că retorica lui Trump poate agrava și mai mult relațiile transatlantice. Expertul în politici internaționale, Dr. Mihai Ionescu de la Universitatea București, a declarat: "Această atitudine a lui Trump nu face decât să sublinieze o ruptură în relațiile tradițional strânse între SUA și Marea Britanie, ceea ce ar putea avea consecințe grave pe termen lung". Pe de altă parte, oficiali din Marea Britanie au subliniat importanța colaborării internaționale în gestionarea conflictelor din Orientul Mijlociu, subliniind că orice decizie trebuie să fie bine fundamentată și să respecte normele internaționale.

În concluzie, criticile lui Trump la adresa premierului britanic reflectă o tensiune crescândă între SUA și Marea Britanie, cu implicații potențiale asupra relațiilor internaționale. Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua poziția Mării Britanii față de SUA în acest context geopolitic complicat.

Este clar că atât Washingtonul, cât și Londra trebuie să reevalueze modul în care colaborează în fața provocărilor globale.