Explicații MAE privind repatrierea
Cursa aeriană Oman - București, în care nu a prins loc fiica lui Victor Ponta, a fost realizată prin Mecanismul de protecție civilă european. Au fost îmbarcați 127 de cetățeni români dintre care 95 de minori din grupurile de școlari din Neamț, Suceava, Vrancea și 39 de cetățeni străini. Avionul a aterizat, vineri, 6 martie 2026, la București. Tot vineri, a ajuns și fiica fostului premier în Capitală, cu un zbor comercial. Operațiunile de repatriere realizate prin acest mecanism european sunt, de fapt, organizate de fiecare stat membru, însă Uniunea Europeană poate acoperi până la 75% din costurile eligibile pentru zboruri cu o condiție: cel puțin 30% din locurile disponibile sunt oferite cetățenilor din alte țări ale UE.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cursa care a decolat de la Muscat (Sultanatul Oman), cu destinația București, 30% dintre locuri au fost rezervate cetățenilor UE care nu sunt români, pentru a se respecta condiția mecanismului european. Astfel, în cursă au fost prezenți 127 de cetățeni români, dintre care 95 minori, și 39 de cetățeni europeni. MAE a precizat că numărul de locuri alocate cetățenilor români în acest zbor a fost complet ocupat.
Mecanismul european de protecție civilă a fost instituit în 2001 de Uniunea Europeană pentru a permite țărilor participante (UE și non-UE) să își coordoneze asistența în caz de situații de urgență la scară largă. Acesta poate fi desfășurat oriunde în lume, iar până la 5 martie 2026, 10 state membre au activat acest mecanism: Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg, România, Slovacia și Austria.
Comisara pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a afirmat: „Niciun european nu este vreodată singur într-o situație de criză. Siguranța lor este întotdeauna pe primul loc”. Aceasta a subliniat mobilizarea Uniunii Europene pentru a repatria cetățenii europeni blocați în Orientul Mijlociu. Comisarul european a adăugat că eforturile de repatriere sunt concentrate și coordonate prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE.
Centrul de Coordonare a Răspunsului în Cazuri de Urgență (ERCC) al Comisiei Europene coordonează logistic zborurile oferite de statele membre. Comisia este pe deplin mobilizată pentru a asista statele membre, rămânând în contact cu delegațiile UE și autoritățile consulare din regiune. De asemenea, Comisia Europeană poate plăti o parte din costurile financiare ale zborurilor de repatriere.
Pentru zborurile care oferă locuri cetățenilor altor state membre ale UE, se pot rambursa până la 75% din costurile eligibile, cu condiția ca cel puțin 30% din locurile disponibile să fie rezervate pentru cetățenii din alte țări ale UE. În cazul în care niciun stat membru nu poate sprijini o țară solicitantă pentru evacuarea cetățenilor săi, Comisia poate acoperi 100% din costuri.
Recent, în urma crizei de securitate din Orientul Mijlociu, cetățenii UE s-au confruntat cu dificultăți în a părăsi regiunile afectate. De aceea, statele membre ale UE și statele participante la mecanism au solicitat asistență pentru repatrierea cetățenilor lor. Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și locuri de muncă a Comisiei Europene, a subliniat că operațiunile de transport sunt coordonate de fiecare stat membru în parte.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că aeronava a decolat de la Muscat, având la bord 127 de cetățeni români afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu. Aceștia au fost contactați de echipele consulare pentru a fi incluși pe lista de zbor, iar dintre ei, 95 sunt minori, parte a grupurilor de școlari din județele Neamț, Suceava și Vrancea. La bordul aeronavei se aflau și 39 de cetățeni europeni.
MAE reiterează importanța înregistrării pe platforma econsulat.ro și recomandă cetățenilor români să verifice informațiile transmise de liniile aeriene, să urmărească instrucțiunile comunicate și să se prezinte la aeroport doar atunci când sunt anunțați.
De asemenea, MAE continuă eforturile de repatriere și evacuare și va prioritiza siguranța cetățenilor români, în funcție de evoluția situației de securitate.