Efecte asupra relației părinte-copil
"sharentingul" impactul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Într-un context din ce în ce mai digitalizat, fenomenul "sharenting" a devenit un subiect de dezbatere în rândul specialiștilor. Potrivit psihologului Gabriela Maluf, care a declarat pentru Observator, părinții realizează adesea efectele negative ale postărilor lor abia după ce copiii ajung la o vârstă în care își exprimă disconfortul. "Momentul apare când copiii spun: 'Nu mai pune poze cu mine'. De obicei, vorbim deja de copii mai mari, de 7-8 ani sau chiar adolescenți, iar atunci este prea târziu", explică Maluf. Aceasta subliniază că problema nu este doar una de securitate online, ci afectează profund și relația dintre părinte și copil. "Nimănui nu-i place să fie 'share-uit' fără să i se ceară acordul", adaugă psihologul.
Motivațiile părinților pentru a posta imagini cu copiii lor sunt variate. Gabriela Maluf explică că, de cele mai multe ori, părinții acționează din bucuria de a împărtăși momente frumoase, dar există și un element de epatare socială. "Ne place să împărțim cu lumea întreagă momentele cu copiii. Dar există și presiunea de a ne arăta, iar dacă postezi doar cu unul dintre copii, lumea te întreabă dacă îl iubești mai mult pe acela", afirmă specialistul. Această dinamică poate crea tensiuni și neînțelegeri în familie.
Un aspect grav al sharentingului este riscul de bullying, care poate apărea chiar din imaginile publicate de părinți. "Cred că cel mai mare pericol este bullying-ul și cyberbullying-ul, pentru că și ceilalți copii văd", spune Maluf. Copilul poate deveni victima unor glume sau atacuri pornite de la o situație pe care părinții au dorit-o pozitivă. De asemenea, publicarea informațiilor personale, cum ar fi vârsta sau școala la care învață copilul, poate aduce riscuri de securitate. "Nu spuneți câți ani au, la ce școală învață. Este un pericol iminent", avertizează psihologul.
În ciuda legislației existente împotriva bullying-ului, specialiștii susțin că este nevoie de mai multă informare și educație. "Avem o lege anti-bullying și există măsuri, dar sunt la nivel micro. Avem nevoie de campanii mai puternice de informare, astfel încât mesajul să ajungă în toată țara, inclusiv în mediul rural", subliniază Maluf. Aceasta sugerează că o abordare mai cuprinzătoare ar putea ajuta la creșterea conștientizării în rândul părinților.
Concluzia specialiștilor este clară: amprenta digitală a copiilor ar trebui să fie cât mai mică, cel puțin până când aceștia vor avea vârsta legală pentru a decide singuri ce vor să publice online. În acest sens, părinții ar trebui să fie mai atenți la conținutul pe care îl împărtășesc și să fie deschiși la discuții cu copiii lor despre intimitatea și consimțământul digital.
Aceasta nu este doar o chestiune de securitate, ci și o oportunitate de a construi relații mai sănătoase și mai respectuoase între părinți și copii.
Este esențial ca părinții să înțeleagă că fiecare postare are un impact asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor lor, iar responsabilitatea de a proteja aceste aspecte revine în totalitate lor.