Tensiuni între Ucraina și Ungaria
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost acuzat de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, că ar fi formulat o amenințare la adresa premierului ungar Viktor Orban. Această afirmație a fost făcută joi, 5 martie 2026, în contextul disputelor recente legate de ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei de Uniunea Europeană, ajutor care a fost blocat prin veto de Ungaria. Szijjarto a declarat că "Ungaria nu poate fi șantajată, indiferent de amenințări", subliniind că liderul ucrainean a depășit orice limită. "Este o situație complet nouă în Europa ca președintele unei țări europene să amenințe cu moartea premierul unei țări membre a NATO și a UE", a adăugat acesta.
Amenințarea lui Zelenski a venit în contextul în care Ungaria refuză să deblocheze ajutoarele europene pentru Ucraina, argumentând că acest lucru este o formă de șantaj politic. "Noi nu vom plăti pentru războiul lor, nici nu vom plăti de două, trei sau patru ori mai mult pentru energie doar din cauza lor", a afirmat Szijjarto, referindu-se la Ucraina și la blocarea conductei petroliere Drujba. Această conductă, care transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, a fost oprită pe 27 ianuarie 2026, în urma unui atac cu drone atribuit Rusiei.
Zelenski a declarat că armata ucraineană ar putea interveni dacă Ungaria nu deblochează ajutoarele financiare, spunând: "Sperăm că această persoană din UE (Viktor Orban n.red) nu blochează cele 90 de miliarde, sau măcar prima tranșă din cele 90 de miliarde și că militarii noștri vor avea în continuare armament. Dacă nu va fi așa, atunci vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri, pentru ca să-l sune și să vorbească cu el pe limba lor".
Declarațiile lui Zelenski vin într-un moment în care relațiile dintre Ucraina și Ungaria sunt extrem de tensionate. Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina ca răspuns la blocarea ajutoarelor financiare, iar Budapesta a folosit veto-ul pentru a bloca cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei. De asemenea, Ungaria a împiedicat aprobarea împrumutului european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
Împrumutul a fost convenit de liderii europeni în decembrie 2025 și ar urma să fie finanțat prin emiterea de datorie comună a Uniunii Europene. Conform planului, Ucraina ar urma să ramburseze banii doar după ce Rusia ar plăti eventuale "reparații de război", iar împrumutul ar fi garantat de bugetul UE. Totuși, Viktor Orban a estimat că Ucraina nu va putea rambursa niciodată suma respectivă, iar în acest caz statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să suporte costurile.
Pe lângă Ungaria, Slovacia a suspendat și ea livrările de electricitate către Ucraina. Premierul slovac Robert Fico a declarat că ar putea adopta noi măsuri împotriva Kievului dacă fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba nu va fi reluat. Fico a criticat Ucraina, numind-o o țară coruptă care nu respectă statele membre ale Uniunii Europene. "Iar de la noi se așteaptă să ridicăm mâinile și să votăm 'da' ca oile", a subliniat acesta.
În acest context, Fico a avut o convorbire telefonică cu Zelenski, afirmând ulterior că discuția i-a lăsat o "impresie clară" că Ucraina nu dorește să permită reluarea fluxului de petrol rusesc. De asemenea, liderul ucrainean ar fi refuzat solicitarea Ungariei și Slovaciei de a trimite o misiune europeană care să verifice în Ucraina starea conductei petroliere Drujba. Tensiunile dintre cele două țări rămân ridicate, iar viitorul relațiilor bilaterale este incert.
Această situație complicată subliniază provocările cu care se confruntă nu doar Ucraina, ci și statele membre ale Uniunii Europene în gestionarea relațiilor internaționale și a crizei energetice generate de conflictul cu Rusia.
Este esențial ca părțile implicate să găsească căi de dialog constructive pentru a evita escaladarea conflictului și pentru a asigura stabilitatea în regiune.