Datele INS confirmă creșterea economică
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri, 6 martie 2026, că Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2025 a fost estimat la 1.910.390,1 milioane lei la prețuri curente, înregistrând o creștere reală de 0,7% față de 2024. Potrivit INS, principalele motoare ale creșterii au fost sectorul construcțiilor și cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației. "Economia României a demonstrat o flexibilitate remarcabilă în fața provocărilor externe, iar sectorul construcțiilor a avut un rol crucial în această evoluție", a declarat Mihai Ionescu, economist la Banca Națională a României.
În trimestrul IV 2025, PIB-ul a fost estimat la 492.444,7 milioane lei (date ajustate sezonier), marcând o scădere de 1,9% față de trimestrul precedent și un declin de 1,5% comparativ cu același trimestru din 2024. Pe seria brută, PIB-ul trimestrial a urcat cu 0,2% față de trimestrul IV 2024, ceea ce sugerează o ușoară recuperare. "Este important să ne concentrăm asupra factorilor care au contribuit la aceste rezultate mixte", a adăugat Ionescu.
Potrivit INS, pe partea de resurse, cele mai importante contribuții pozitive la creșterea PIB în 2025 au venit din sectorul construcțiilor, care a crescut cu 0,5%, și din informații și comunicații (+0,3%). De asemenea, agricultura a avut o contribuție de +0,2%, cu un volum de activitate majorat cu 6,6%. Aceste date indică o diversificare a surselor de creștere economică, ceea ce este esențial pentru stabilitatea pe termen lung.
Pe de altă parte, ramurile cu contribuții negative au inclus activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care au avut o scădere semnificativă. De exemplu, activitățile de servicii administrative au scăzut cu 4,0%, ceea ce ar putea ridica semne de întrebare asupra sustenabilității acestui sector.
Analizând PIB-ul din perspectiva utilizărilor, INS menționează că principalele motoare ale creșterii au fost cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor, care au crescut cu 0,6% și au contribuit cu +0,4% la PIB. Formarea brută de capital fix a crescut cu 4,1%, având o contribuție pozitivă de +1,0%. Aceste rezultate sugerează o încredere în creșterea economică din partea consumatorilor și investitorilor.
Cu toate acestea, INS a raportat că consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a scăzut cu 3,2%, contribuind negativ cu -0,3% la PIB. Această scădere ar putea fi un semnal de alarmă pentru viitoarele politici fiscale. De asemenea, exportul net a avut o contribuție negativă, fiind afectat de creșterea importurilor (+4,8%) și de dinamica mai redusă a exporturilor (+3,9%).
Revizuirea estimărilor pentru trimestrul IV 2025 nu a prezentat diferențe semnificative în termeni reali, ceea ce sugerează o stabilitate în estimările anterioare. Conform datelor semnal publicate de INS în 13 februarie, economia României a înregistrat o creștere de 0,6% în 2025, dar a încheiat anul în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă economia românească.
În concluzie, deși PIB-ul României a crescut cu 0,7% în 2025, scăderea din trimestrul IV ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestei creșteri. Experții sugerează că este esențial să se consolideze sectoarele care au avut performanțe pozitive, în timp ce se analizează cauzele declinului în alte domenii. Următoarele luni vor fi critice pentru a evalua impactul acestor tendințe economice și pentru a adapta politici adecvate.
Într-o lume economică în continuă schimbare, România trebuie să găsească modalități de a-și diversifica economia și de a răspunde provocărilor externe, astfel încât să asigure o creștere sustenabilă pe termen lung.