Vulnerabilitatea resurselor esențiale
În timp ce lumea urmărește cu atenție evoluția prețului petrolului și eventualele blocaje în transportul maritim prin strâmtoarea Hormuz, o amenințare mult mai puțin discutată capătă tot mai multă relevanță în confruntarea dintre Iran și Statele Unite. Nu este vorba despre petrol sau despre arme nucleare, ci despre un element vital: apa potabilă. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg și semnate de expertul în piețe energetice Javier Blas, serviciile americane de informații avertizează încă din anii ’70 că apa ar putea deveni unul dintre cele mai importante „instrumente strategice” în Orientul Mijlociu. Spre deosebire de lipsa petrolului, care produce în principal efecte economice, absența apei potabile poate avea consecințe imediate și dramatice asupra populației. În condiții extreme, milioane de oameni ar putea rămâne fără apă în doar câteva zile.
Paradoxul regiunii Golfului Persic este bine cunoscut: țări precum Arabia Saudită, Kuweit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Oman dețin unele dintre cele mai mari rezerve de hidrocarburi din lume, dar dispun de resurse extrem de limitate de apă dulce. Pentru a compensa această lipsă, în ultimele decenii au fost construite aproximativ 450 de instalații de desalinizare, care transformă apa mării în apă potabilă. Fără aceste facilități, existența modernă a statelor din Golf ar fi practic imposibilă. Un raport analitic secret al CIA, elaborat la începutul anilor ’80 și desecretizat ulterior, sublinia că mai mulți oficiali din regiune considerau apa chiar mai importantă pentru securitatea și prosperitatea statelor lor decât petrolul. La peste patru decenii distanță, această evaluare rămâne valabilă.
Gradul de dependență de aceste instalații diferă de la o țară la alta, însă pentru unele state situația este critică. Kuweitul, Qatarul și Emiratele Arabe Unite depind aproape în totalitate de desalinizare. Orașe precum Dubai nu au, în practică, o alternativă reală pentru aprovizionarea cu apă. Arabia Saudită se bazează, de asemenea, într-o mare măsură pe aceste instalații. Capitala Riad primește o mare parte din apa potabilă de la complexul de desalinizare Jubail, situat pe coasta Golfului Persic. Apa este transportată printr-o conductă de aproximativ 500 de kilometri, iar peste 90% din necesarul orașului provine din această sursă. Un document diplomatic american din 2008, dezvăluit ulterior de WikiLeaks, avertiza că Riyadh ar trebui evacuat în aproximativ o săptămână dacă instalația de la Jubail sau infrastructura energetică asociată ar fi grav avariate. Practic, funcționarea actualului sistem administrativ al statului saudit ar fi imposibilă fără această sursă de apă.
De atunci, Arabia Saudită și alte state din regiune au investit în consolidarea rețelelor de alimentare și în capacități de rezervă. Cu toate acestea, infrastructura rămâne vulnerabilă – iar majoritatea instalațiilor se află în raza de acțiune a rachetelor iraniene. Escaladarea tensiunilor din regiune readuce în discuție acest risc. Iranul a lovit recent o centrală electrică din Fujairah, în Emiratele Arabe Unite, care alimentează unul dintre cele mai mari complexe de desalinizare din lume. În Kuweit, fragmente provenite de la o dronă interceptată au provocat un incendiu la o instalație de desalinizare. Conform dreptului internațional, astfel de obiective ar trebui protejate, însă realitatea conflictelor din Orientul Mijlociu arată că regulile convențiilor internaționale devin adesea fragile atunci când încep bombardamentele.
Analiștii consideră că strategia Teheranului este relativ clară. Într-o confruntare militară directă cu Statele Unite și Israelul, Iranul ar avea puține șanse. În schimb, poate încerca să prelungească conflictul și să lovească infrastructura vulnerabilă – centrale energetice, aeroporturi sau instalații de apă – pentru a crește costurile economice și politice ale războiului pentru adversari. În acest scenariu, simpla supraviețuire a regimului iranian ar putea fi prezentată drept o formă de victorie. O lovitură asupra câtorva instalații de desalinizare ar putea crea o criză umanitară majoră în statele din Golf. Subiectul este rar discutat în spațiul public, în parte pentru că este dificil de imaginat că astfel de infrastructuri, esențiale pentru supraviețuirea civililor, ar putea deveni ținte.
Totuși, un precedent există. În 1991, în timpul războiului din Golf, trupele irakiene conduse de Saddam Hussein au deschis deliberat conductele unui important oleoduct kuweitian, provocând una dintre cele mai mari scurgeri de petrol din istorie în Golful Persic. Pe lângă încercarea de a împiedica o posibilă operațiune amfibie a forțelor americane, acțiunea urmărea și contaminarea apei, cu riscul de a afecta instalațiile de desalinizare din Arabia Saudită. Astăzi, instalațiile de desalinizare din Golful Persic rămân una dintre cele mai vulnerabile verigi ale securității regionale. Un atac deliberat – sau chiar unul accidental, provocat de o rachetă ori o dronă – ar putea declanșa o criză umanitară de proporții, mult mai gravă decât orice șoc petrolier. Petrolul este important pentru economie. Apa însă este indispensabilă pentru viață.
În acest context tensionat, situația din regiune continuă să se degradeze. Pe 28 februarie, armata israeliană a lansat mai multe lovituri asupra unor obiective din Iran, inclusiv în capitala Teheran. Au fost vizate și poziții ale grupării Hezbollah din Liban. Teheranul a răspuns cu zeci de rachete balistice lansate spre Israel și cu un atac asupra unei baze americane din Bahrain. Explozii au fost raportate și în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar, unde sunt amplasate baze militare americane. Ministerul de Externe al Ucrainei a recomandat cetățenilor să evite deplasările în Israel și Iran și să părăsească teritoriul iranian. În același timp, Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească într-o ședință de urgență pentru a discuta situația din Orientul Mijlociu. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este dispus la dezescaladare și susține că atacurile sale vizează doar baze militare americane din regiune. Fostul ministru ucrainean de externe Pavlo Klimkin avertizează că conflictul ar putea influența livrările de armament către Ucraina, deoarece Statele Unite vor trebui să își refacă stocurile. În același timp, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a afirmat că tensiunile din Orientul Mijlociu „dublează importanța” oleoductului Drujba și a cerut din nou reluarea livrărilor de petrol către Ungaria. Șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului nu va fi „o acțiune de o singură noapte”, avertizând că Washingtonul trebuie să se aștepte la pierderi. În plus, în mod accidental, forțele armate ale Kuweitului au doborât trei avioane de vânătoare americane F-15 deasupra propriului teritoriu.
Emiratele Arabe Unite și Qatar încearcă, între timp, să își convingă aliații să îl determine pe președintele american Donald Trump să reducă durata operațiunilor militare împotriva Iranului, invocând inclusiv stocurile limitate de rachete pentru apărarea antiaeriană.