Declinul suprafețelor cultivate
Interesul fermierilor din România pentru cultivarea sfeclei de zahăr este în scădere, iar suprafețele cultivate continuă să scadă de la o campanie la alta. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, în 2016, fermierii cultivau aproximativ 31.000 hectare, însă în 2025 suprafața a scăzut la doar 16.000 hectare, evidențiind o reducere semnificativă a interesului pentru această cultură strategică. "Deși nivelul subvențiilor acordate pentru sfecla de zahăr este bun comparativ cu alte culturi, datele din teren arată că nu există, cel puțin pentru moment, o tendință de creștere a suprafețelor cultivate", a declarat Mihaela Neagu, proprietarul Fabricii de Zahăr Luduș. Din contră, tot mai mulți fermieri renunță la această cultură din cauza costurilor ridicate de producție, a riscurilor climatice și a incertitudinilor legate de piață. De exemplu, în județul Mureș, unde se află Fabrica de Zahăr Luduș, numărul fermierilor care cultivă sfeclă de zahăr a scăzut semnificativ în ultimii ani.
Un alt factor important care influențează această evoluție este presiunea exercitată de zahărul provenit din import, care ajunge pe piață la prețuri foarte scăzute. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2025, importurile de zahăr au crescut cu 15% față de anul anterior, afectând competitivitatea producției interne și punând o presiune directă asupra procesatorilor români. Această situație a dus la o reducere a marjelor de profit pentru fermieri și procesatori, ceea ce descurajează extinderea suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr. "Întregul lanț operațional, de la fermieri până la procesatori, resimte efectele acestei situații", a adăugat Neagu.
În contextul european, Comisia Europeană a propus inițiative pentru a întări poziția fermierilor în lanțul alimentar. Recent, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind consolidarea puterii de negociere a agricultorilor în relația cu procesatorii și marile lanțuri comerciale. Această inițiativă urmărește introducerea unor contracte mai clare și mai echilibrate, precum și creșterea transparenței în piața agroalimentară. "Fermierii trebuie să beneficieze de condiții mai corecte de comercializare a producției", a spus un oficial din cadrul Ministerului Agriculturii.
Reprezentanții industriei zahărului consideră însă că aceste măsuri trebuie să se concretizeze cât mai rapid pentru a avea un impact real asupra sectorului. Neagu subliniază că menținerea acestei industrii depinde în mare măsură de sprijinul acordat fermierilor. "Interesul pentru sfecla de zahăr scade de la an la an, chiar dacă sprijinul cuplat este atractiv. Suprafețele cultivate se reduc constant, și astfel pune presiune pe întreaga industrie a zahărului. Tocmai de aceea încercăm să venim în sprijinul fermierilor prin acordarea de inputuri, facilități și alte forme de sprijin, pentru a menține această cultură și pentru a păstra industria zahărului românesc în viață. Ne dorim ca inițiativele forurilor europene privind întărirea poziției fermierilor să se concretizeze cât mai repede și să contribuie la stabilizarea acestui sector", a declarat proprietarul fabricii.
În urmă cu 10 ani, fermierii cultivau aproximativ 31.000 hectare de sfeclă de zahăr; în 2025, suprafața a scăzut la doar 16.000 hectare.
Dacă acest trend continuă, cultura riscă să devină marginală în România, afectând nu doar fermierii, ci și întregul sector de procesare a zahărului din țară.