Recrutare după 17 ani
Săptămâna viitoare, începând de luni, 9 martie 2026, 800 de recruţi vor începe pe tot teritoriul Croaţiei un program de două luni de instrucţie militară de bază; serviciul militar a redevenit obligatoriu pentru croaţi după 17 ani, consemnează vineri agenţia Reuters, preluată de Agerpres. "Această decizie face parte dintr-o strategie mai amplă a Croaţiei pentru a răspunde provocărilor de securitate din Europa, în special în contextul tensiunilor cu Rusia", a declarat ministrul Apărării, Mario Banožić.
Recrutarea obligatorie se aliniază cu tendinţele observate în alte ţări europene, care, de asemenea, îşi reexaminează politicile de apărare. Potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică din Croaţia, legislaţia în domeniul apărării a fost modificată în octombrie 2025, ceea ce a permis reintroducerea serviciului militar. Această măsură a fost privită cu scepticism la început, dar, conform unei analize realizate de cercetători, mai mult de jumătate din primii recruţi sunt voluntari, iar 10% dintre aceştia sunt femei.
De asemenea, conform datelor furnizate de Ministerul Apărării, doar zece din cei chemaţi sub arme au invocat obiecţii de conştiinţă şi au optat pentru serviciul civil, ceea ce reprezintă cea mai redusă proporţie din Europa. Guvernul de la Zagreb a anunţat că intenţionează să recruteze anual 4.000 de tineri, începând chiar din acest an.
Recruţii vor fi instruiţi în abilităţi esenţiale pentru supravieţuire, autoapărare, primul ajutor şi controlul dronelor în timp real. Programul include stimulente atractive, cum ar fi o soldă lunară de 1.100 de euro, recunoaşterea vechimii în muncă şi prioritate la angajările în sectorul public. Aceasta reprezintă o măsură importantă, având în vedere că Croaţia este a zecea ţară din NATO care recurge la serviciul militar obligatoriu, alăturându-se altor state precum Grecia, Turcia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Estonia, Letonia şi Lituania.
Comparativ cu alte naţiuni din Uniunea Europeană, reintroducerea serviciului militar în Croaţia reflectă o schimbare semnificativă în politica de apărare, pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice. Într-un context istoric, Croaţia a avut un serviciu militar obligatoriu până în 2008, când a fost suspendat în urma integrării în structurile NATO şi a unei perioade de stabilitate regională.
Criticii acestei măsuri susţin că reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar putea crea o atmosferă de militarizare în societate, ceea ce ar putea avea implicaţii negative asupra tinerilor. Pe de altă parte, susţinătorii argumentează că este o necesitate în faţa provocărilor actuale de securitate. Astfel, discuţiile despre eficienţa şi impactul acestui program sunt departe de a se încheia, iar opinia publică este divizată.
Pe lângă aspectele de securitate, reintroducerea serviciului militar obligatoriu ar putea influenţa în mod semnificativ piaţa muncii din Croaţia. Tinerii care vor participa la program vor beneficia de abilităţi care pot fi valoroase pe piaţa muncii, dar, în acelaşi timp, vor fi afectaţi de o întrerupere temporară a educaţiei sau a carierei lor. Aceasta va necesita o adaptare a instituţiilor educaţionale şi a angajatorilor pentru a integra aceste persoane în sistem după finalizarea serviciului militar.
În concluzie, reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Croaţia este o decizie care va avea implicaţii semnificative atât pentru tineri, cât şi pentru societate în ansamblu. Monitorizarea implementării acestui program va fi esenţială pentru a evalua efectele sale pe termen lung.
Guvernul va trebui să se asigure că există suficiente resurse şi sprijin pentru a integra tinerii în viaţa civilă după finalizarea serviciului militar.