Contextul măsurii în NATO
Croația reintroduce reprezintă subiectul principal al acestui articol. Lunea viitoare, 800 de recruţi vor începe pe tot teritoriul Croaţiei un program de două luni de instrucţie militară de bază; serviciul militar a redevenit obligatoriu pentru croaţi după 17 ani, consemnează vineri agenţia Reuters, citată de Agerpres. Potrivit Ministerului Apărării din Croaţia, această decizie face parte dintr-o strategie naţională de securitate, având în vedere contextul internaţional marcat de tensiunile cu Rusia. "Este esenţial să ne întărim capacităţile de apărare, mai ales în faţa provocărilor regionale", a declarat ministrul apărării, Mario Banožić.
Recrutarea obligatorie are loc în cadrul unei strategii mai ample a ţării pentru soluţionarea problemelor de securitate în Europa şi Balcanii Occidentali. Croaţia a modificat legislaţia în domeniul apărării în octombrie 2025, urmând tendinţe deja prezente în alte state europene, în contextul escaladării conflictelor. Conform statisticilor oficiale, mai mult de jumătate din primul contingent de recruţi este formată din voluntari, iar 10% din aceştia sunt femei, ceea ce demonstrează un interes crescut pentru serviciul militar.
De asemenea, doar zece din cei chemaţi sub arme au invocat obiecţii de conştiinţă şi au optat pentru serviciul civil, cea mai redusă proporţie din Europa, conform unor cercetători din domeniul apărării. Acest aspect indică o schimbare de percepţie în rândul tinerilor croaţi cu privire la importanţa apărării naţionale. Guvernul de la Zagreb intenţionează să recruteze anual 4000 de tineri, începând chiar din 2026, o decizie care reflectă angajamentul său faţă de întărirea forţelor armate.
Recruţii vor beneficia de un program de instrucţie care include deprinderi de bază pentru supravieţuire, autoapărare, primul ajutor şi controlul direct al dronelor în timp real. În plus, programul include stimulente financiare, cum ar fi o soldă lunară de 1100 de euro, recunoaşterea vechimii în muncă şi prioritate la angajările în sectorul public. Aceasta este o măsură menită să atragă tinerii către serviciul militar, în contextul unei pieţe a muncii în continuă schimbare.
Croaţia devine astfel a zecea ţară membră a NATO care introduce serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, Finlandei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei. Această tendinţă de reintroducere a serviciului militar obligatoriu în diferite state NATO reflectă o preocupare generalizată pentru securitatea naţională în faţa ameninţărilor externe.
Comparativ cu perioada anterioară, când serviciul militar era considerat o povară, actuala măsură este privită de mulţi ca o oportunitate de a dezvolta abilităţi utile în viaţa civilă. În plus, în contextul actual al instabilităţii geopolitice, reintroducerea serviciului militar poate fi văzută ca o reacţie legitimă la provocările contemporane. "Este un pas necesar pentru a asigura securitatea naţională, dar trebuie să ne asigurăm că tinerii sunt pregătiţi corespunzător", a adăugat Banožić.
Criticii acestei măsuri subliniază însă riscurile asociate cu militarizarea tineretului şi impactul asupra educaţiei şi carierei acestora. Uniunea Europeană a observat cu atenţie evoluţiile din Croaţia, având în vedere că aceasta face parte dintr-o tendinţă mai amplă de întărire a capacităţilor militare în rândul statelor membre. În acest sens, sunt necesare discuţii suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale acestei măsuri asupra societăţii croate.
Pe scurt, reintroducerea serviciului militar obligatoriu în Croaţia este o decizie strategică care reflectă o realitate internaţională complexă. Cu un număr semnificativ de recruţi voluntari, măsura ar putea contribui la întărirea apărării naţionale, dar va necesita o monitorizare atentă a impactului asupra tineretului şi a societăţii în ansamblu. În viitor, este esenţial să se asigure că această măsură este implementată cu responsabilitate, având în vedere provocările şi oportunităţile pe care le aduce.
Această schimbare în politica de apărare a Croaţiei ar putea influenţa şi alte state din regiune, care se confruntă cu provocări similare.
Este un moment crucial pentru consolidarea cooperării în domeniul securităţii în Balcanii Occidentali, iar Croaţia îşi asumă un rol de lider în această direcţie, demonstrând că securitatea naţională este o prioritate esenţială pentru viitorul său.