Interval estimat de patru până la șase săptămâni
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat, vineri, 6 martie 2026, că Washingtonul estimează o durată de patru până la șase săptămâni pentru campania militară împotriva Iranului. Potrivit declarațiilor sale, obiectivele principale ale acestei operațiuni includ distrugerea programului de rachete al Iranului, incapacitatea marinei iraniene de a opera eficient și prevenirea accesului Iranului la arme nucleare. „După doar șase zile, atacurile cu rachete balistice de represalii din partea Iranului au scăzut cu 90%”, a subliniat Leavitt, conform publicației The Times of Israel. Aceste declarații vin într-un context de tensiuni crescute între SUA și Iran, având în vedere că președintele Donald Trump a sugerat anterior că conflictul ar putea dura „mult mai mult” decât estimările actuale.
În cadrul aceleași conferințe de presă, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că Statele Unite vor aloca tot timpul necesar pentru a se asigura că obiectivele vor fi atinse. De asemenea, el a menționat că armata americană are suficiente resurse pentru a susține operațiunile în desfășurare. Cifrele oficiale indică faptul că, până acum, peste 30 de nave ale marinei iraniene au fost scufundate, iar această forță navală este acum considerată „ineficientă în luptă”.
Leavitt a continuat să detalieze strategia militară a SUA, afirmând că operațiunile sunt concepute pentru a prelua controlul asupra spațiului aerian iranian și a asigura securitatea națională a Statelor Unite. În acest sens, ea a admis că administrația americană examinează posibili lideri care ar putea prelua conducerea în Iran, însă a refuzat să ofere detalii suplimentare. „Știu că există o serie de persoane pe care agențiile noastre de informații și guvernul Statelor Unite le analizează”, a spus Leavitt.
Declarațiile de la Casa Albă au generat reacții variate atât pe plan internațional, cât și în rândul analiștilor politici. Experți în securitate națională au subliniat că o abordare militară poate avea consecințe pe termen lung asupra stabilității din regiune. De exemplu, fostul ambasador al României în Statele Unite, Adrian Cioroianu, a declarat: „O astfel de campanie militară ar putea destabiliza și mai mult Orientul Mijlociu, iar consecințele ar putea fi resimțite și în Europa.”
Pe de altă parte, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a reacționat la aceste declarații, subliniind pe rețeaua X că Iranul rămâne dedicat păcii durabile, dar nu va renunța la dreptul său de a se apăra. El a afirmat: „Să fim clari: suntem dedicați păcii durabile în regiune, dar nu ezităm în niciun moment să apărăm demnitatea și autoritatea țării noastre”. Aceste comentarii subliniază determinarea Iranului de a nu accepta o capitulare care să compromită suveranitatea sa.
Declarațiile recente de la Washington și Teheran au avut deja un impact semnificativ asupra piețelor financiare, investitorii fiind îngrijorați de posibilele efecte asupra aprovizionării globale cu energie. De asemenea, se discută despre reacții internaționale și despre modul în care alte state ar putea media pentru a preveni escaladarea conflictului.
În concluzie, campania militară a Statelor Unite împotriva Iranului, denumită „Epic Fury”, se află într-un moment critic, iar durata sa estimată de patru până la șase săptămâni va depinde de realizarea obiectivelor stabilite. Este esențial ca toate părțile implicate să exploreze opțiuni diplomatice pentru a evita o escaladare a conflictului, care ar putea avea repercusiuni grave la nivel global.
Rămâne de văzut cum vor evolua evenimentele în perioada următoare și ce măsuri vor fi luate de comunitatea internațională pentru a asigura stabilitatea în regiune.