Reacții după bombardamente recente
Conform agențiilor iraniene de presă ISNA și Mehr, atacul din zona Pieței Arag, situată în sudul Teheranului, a provocat avarii vizibile la Palatul Golestan. Exploziile au avut loc pe 3 martie 2026 și au distrus feronerie, feronerie, uși și au afectat delicatele decorațiuni din oglindă ale complexului. UNESCO a confirmat oficial că palatul a fost lovit de resturi și de unda de șoc, subliniind importanța protecției monumentelor culturale sub incidența dreptului internațional. "Monumentele culturale beneficiază de protecție strictă", a declarat un purtător de cuvânt al UNESCO, menționând Convenția de la Haga din 1954 și Convenția Patrimoniului Mondial din 1972.
Palatul Golestan, cunoscut și sub numele de „Palatul Florilor”, nu este doar fosta reședință imperială a șahilor, ci și o cronică vie a istoriei Iranului. Construit ca reședință oficială a dinastiei Qajar, complexul îmbină meșteșugul tradițional persan cu influențe arhitecturale europene, având fortificații ce datează din secolul al XVI-lea, din timpul dinastiei Safavide. Dezvoltarea sa a fost accentuată în secolul al XVIII-lea, când Agha Mohammad Khan Qajar a stabilit capitala la Teheran.
Unul dintre cei mai importanți monarhi care a influențat arhitectura palatului a fost Naser al-Din Shah (1848–1896). Fascinat de Occident, el a ordonat reconstrucția unor secțiuni pentru a imita palatele europene, cum ar fi Versailles, rezultând în edificiul Shams-ol-Emareh, care a fost cea mai înaltă clădire din oraș la acea vreme. Deși regii din dinastia Pahlavi și-au mutat reședința în alte palate, Golestan a rămas centrul ceremoniilor de stat, găzduind încoronările lui Reza Shah (1925) și Mohammad Reza Pahlavi (1967).
După Revoluția Islamică din 1979, complexul a fost transformat în muzeu național, primind recunoașterea UNESCO în 2013. În prezent, Palatul Golestan funcționează ca muzeu și reședință oficială pentru înalții oaspeți ai statului iranian. Complexul adăpostește elemente de o valoare inestimabilă, inclusiv 17 palate, muzee și galerii cu mozaicuri, acum vulnerabile din cauza conflictului.
Reacția UNESCO vine după ce forțele aeriene israeliene au lansat recent peste 250 de rachete asupra complexului de conducere al Iranului, vizând clădiri esențiale, inclusiv sediul prezidențial și Consiliul Suprem de Securitate Națională. "UNESCO continuă să monitorizeze îndeaproape situația patrimoniului cultural din țară și din întreaga regiune", a subliniat organizația într-un comunicat, adăugând că a transmis coordonatele geografice ale siturilor incluse în Lista Patrimoniului Mondial pentru a evita pagubele.
Palatul Golestan este considerat o capodoperă a epocii Qajar, reprezentând integrarea reușită a meșteșugurilor și arhitecturii persane cu influențe occidentale. Acesta a devenit sediul de guvernare al dinastiei Qajar, care a preluat puterea în 1779, transformând Teheranul în capitala țării. În acest context, avariile recente suferite de palat subliniază vulnerabilitatea patrimoniului cultural în fața conflictelor armate, solicitând un răspuns internațional imediat pentru protejarea acestuia.
În concluzie, atacurile recente asupra Palatului Golestan pun în evidență nevoia urgentă de protejare a patrimoniului cultural în zonele de conflict. Cu o istorie bogată și un impact cultural semnificativ, Palatul Golestan merită toate eforturile internaționale pentru a preveni distrugerea sa.
UNESCO, prin acțiunile sale, trebuie să continue să colaboreze cu statele membre pentru a asigura respectarea normelor internaționale de protecție a patrimoniului în timpul conflictelor armate.