O treime din angajații din România lucrează pe salariul minim

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un raport recent arată că 33% dintre angajații din România câștigă sub 2.700 de lei pe lună, iar 58% au salarii sub 4.100 de lei. Firmele din marile orașe se confruntă cu o lipsă de forță de muncă și apelează tot mai des la imigranți, în special din afara Uniunii Europene.

EN

Brief

A recent report shows that 33% of employees in Romania earn less than 2,700 lei per month, while 58% earn below 4,100 lei. Companies in major cities face a labor shortage and increasingly rely on immigrants, especially from outside the European Union.

O treime din angajații din România lucrează pe salariul minim
Sursa foto: gandul.ro

Imigranții, soluție pentru firme

Unul din trei angajați din România are un salariu de 2.700 de lei pe lună, iar șase din zece au salariul net sub 4.100 de lei, potrivit unui raport al Confederației Patronale Concordia. Rata de ocupare rămâne una dintre cele mai scăzute la nivel european, fiind deosebit de redusă în rândul tinerilor, în timp ce firmele își caută angajați necalificați din străinătate. "Pentru piața muncii este importantă dinamica salariului mediu net, dar la fel de importantă este și distribuția angajaților în funcție de nivelul salarial, cu o concentrare mare de angajați la niveluri salariale mai joase sau medii care reflectă problemele structurale din piața muncii", arată raportul.

Conform datelor din raport, 58% dintre angajați sunt plătiți cu salarii nete mai mici decât 4.100 lei. Mai mult, 33% dintre angajați câștigă sub 2.700 de lei, în condițiile în care salariul minim pe economie este de circa 2.600 de lei. Circa 18% câștigă între 4.100 și 5.850 de lei, 16% câștigă între 5.850 și 9.400 de lei, 5% între 9.400 și 14.600 de lei și 3% peste 14.600 de lei, arată calculele Concordia, pe baza datelor de la Ministerul Muncii.

Autorii raportului remarcă o pondere mare a persoanelor din agricultură, dar și tineri care nu lucrează sau nu studiază. "Există o discrepanță foarte mare între România, unde adesea agricultura de subzistență este o formă de șomaj mascat, și alte țări precum Polonia, Ungaria sau Cehia care și-au consolidat acest sector", notează autorii raportului. Această situație evidențiază problemele structurale cu care se confruntă piața muncii românești, legate în special de productivitate și de veniturile scăzute.

Raportul arată că distribuția salariilor este concentrată în zona veniturilor mici și medii. Aproximativ 33% dintre angajați câștigă sub 2.700 de lei net, în condițiile în care salariul minim este în jur de 2.600 de lei. În total, 58% dintre angajați au salarii sub 4.100 de lei net, adică sub aproximativ 800 de euro. Chiar dacă salariile au crescut nominal în ultimul an, inflația a redus puterea de cumpărare. Salariul mediu pe economie a crescut în decembrie 2025 cu mai puțin de 5% față de aceeași perioadă din 2024. În termeni reali însă, raportat la inflație, veniturile au scăzut cu aproximativ 4,5%, arată analiza.

Creșterea salariilor din sectorul privat a încetinit puternic, iar câștigurile din sectorul public au scăzut. Rata de ocupare este de puțin peste 63%, iar în total aproximativ 7,7 milioane de persoane sunt considerate ocupate, dintre care aproximativ 6,7 milioane sunt salariați. În același timp, șomajul a urcat la 6,1%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Situația este și mai dificilă în rândul tinerilor, unde numărul celor care nu lucrează și nu studiază rămâne ridicat.

Autorii raportului atrag atenția și asupra ponderii mari a populației ocupate în agricultură. În multe cazuri, agricultura de subzistență funcționează ca un fel de „șomaj mascat”, pentru că activitatea economică generează foarte puțină valoare. Specialiștii spun că o redistribuire mai bună a forței de muncă către sectoare mai productive ar putea crește economia și veniturile oamenilor.

În timp ce rata de ocupare rămâne scăzută, multe firme spun că nu găsesc suficienți angajați, mai ales pentru muncile necalificate. Din acest motiv, companiile apelează tot mai des la muncitori din străinătate, în special din afara Uniunii Europene. Potrivit raportului, 61% dintre imigranții care vin în România provin din afara UE. Cei mai mulți vin din: Asia, Africa și America de Sud. Aproape jumătate dintre acești angajați lucrează în București și Ilfov, iar alții se găsesc în județe precum Constanța, Timiș și Cluj.

Angajații veniți din afara Uniunii Europene sunt concentrați mai ales în domenii unde firmele au dificultăți în a găsi personal. Cele mai multe locuri de muncă ocupate de aceștia sunt în construcții, servicii și agricultură. În România lucrează în prezent aproximativ 130.000–140.000 de muncitori străini, majoritatea din Asia, potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.

În 2026, încă 90.000 de lucrători străini ar putea veni să lucreze în România.