Analiză asupra pensiilor din România
Numărul pensionarilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. În februarie 2026, România înregistra 4.688.092 de pensionari, cu 9.978 mai puțini comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie a fost de 2.780 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 13,034 miliarde lei. Potrivit lui Cristian Păun, profesor de economie, acest declin este alarmant, iar presiunea asupra sistemului de pensii va crește considerabil în următorii ani, mai ales după 2030, când generația mare a „decrețeilor” va începe să iasă la pensie.
Dintre cei aproape 4,7 milioane de pensionari, 526.868 au perioade lucrate în agricultură, având o pensie medie de doar 718 lei. Cei mai mulți pensionari, respectiv 3.783.636, au ieșit la pensie pentru limită de vârstă, iar pensia medie în cazul acestora a fost de 3.111 lei. De asemenea, 64.429 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, cu un cuantum mediu de 2.530 de lei.
Analizând datele, se observă că pensia de invaliditate a fost acordată unui număr de 393.857 de persoane, cu o pensie medie de 1.089 lei, dintre care 45.924 de persoane se încadrau în gradul I de invaliditate, având o pensie medie de 952 lei. Pensia de urmaș a fost acordată unui număr de 446.078 persoane, având o valoare medie de 1.506 lei. În contrast, ajutoarele sociale au fost extrem de reduse, fiind acordate doar 92 de pensionari, cu o pensie medie de 540 lei.
Economistul Cristian Păun subliniază că sistemul public de pensii devine din ce în ce mai greu de susținut. „Din păcate, sistemul public de pensii, cu sau fără măsuri de ajustare fiscală, va deveni problematic, mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a declarat acesta. Presiunea asupra bugetului este accentuată și de pensiile speciale, care afectează sustenabilitatea sistemului.
Potrivit statisticilor, România se confruntă cu o scădere a natalității și o migrație masivă a forței de muncă, ceea ce agravează și mai mult situația. „Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați și de migrație. Mulți pleacă din țară. În același timp, oamenii trăiesc mai mult, ceea ce înseamnă mai mulți ani în care pensiile trebuie plătite”, a mai adăugat economistul.
Cristian Păun consideră că România ar fi trebuit să dezvolte mai mult sistemul pensiilor private, având în vedere că pensiile românilor depind în principal de Pilonul 1. „Trebuia de mai multă vreme să punem accent pe Pilonul 2 și Pilonul 3, adică pe pensiile cu acumulare. Ideal ar fi fost ca pensia românilor să fie formată o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3”, a explicat acesta.
În concluzie, economistul atrage atenția asupra viitorului incert al sistemului public de pensii din România, afirmând că „foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă”, subliniind necesitatea unor reforme urgente pentru a asigura sustenabilitatea acestuia pe termen lung.
În contextul actual, este esențial ca autoritățile să reevalueze strategiile de pensionare și să implementeze soluții viabile pentru a proteja viitorul pensionarilor din România.