Posibile efecte asupra Europei
Președintele Vladimir Putin a sugerat miercuri că țara sa ar putea sista chiar acum livrările de gaze către Europa și s-ar putea reorienta către piețe mai promițătoare. 'Dar nu este o decizie, în acest caz este ceea ce se cheamă gândit cu voce tare. Cu siguranță voi ordona Guvernului să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre', a spus liderul de la Kremlin. Putin a legat posibila decizie, despre care a spus că nu a fost încă luată, de dorința Uniunii Europene de a interzice achizițiile de gaze rusești și gaze naturale lichefiate.
'Ne vom întâlni în curând, conform instrucțiunilor președintelui, pentru a discuta situația actuală cu companiile energetice și posibilele rute de transport pentru aprovizionarea noastră cu energie', a declarat joi Alexander Novak, care este principalul responsabil al lui Putin pentru probleme energetice. 'Vom discuta în curând acest lucru cu companiile noastre energetice și vom vedea cum să utilizăm resursele rusești în mod cât mai profitabil', a adăugat Novak.
Vânzările de gaze rusești către Europa au scăzut puternic după 2022, din cauza sancțiunilor legate de războiul din Ucraina. Conform datelor publicate de rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze (ENTSOG), exporturile de gaze naturale rusești prin conducte către Europa au scăzut cu 44% în 2025 comparativ cu 2024, atingând cel mai redus nivel începând de la mijlocul anilor 1970. Reuters a raportat că, în 2025, Gazprom a livrat Europei doar 18 miliarde metri cubi de gaze naturale prin conducte, iar aceste gaze au fost trimise prin conducta submarină TurkStream.
Comparativ, în 2018-2019, exporturile de gaze rusești prin conducte către Europa au atins un vârf de peste 175-180 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, generând zeci de miliarde de euro pentru Gazprom și statul rus, care deține o participație majoritară la această companie. Această scădere drastică a livrărilor reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul energetic european, afectând nu doar economia rusă, ci și securitatea energetică a mai multor state membre ale Uniunii Europene.
În acest context, experți din domeniul energiei, precum Dr. Mihai Săndulescu de la Universitatea Politehnica din București, subliniază că oprirea completă a livrărilor de gaze rusești ar putea provoca o criză energetică în Europa. 'Statele europene depind în continuare de gazul rusesc pentru a-și alimenta economia. O astfel de măsură ar necesita o adaptare rapidă a strategiilor energetice', afirmă Săndulescu.
De asemenea, criticile se îndreaptă și către Uniunea Europeană, care, în ciuda eforturilor de diversificare a surselor de energie, se confruntă cu provocări legate de asigurarea unei aprovizionări constante. În plus, anumite țări din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria și Slovacia, care sunt în continuare dependente de gazul rusesc, ar putea resimți și mai acut efectele unei suspendări a livrărilor.
În concluzie, discuțiile din cadrul guvernului rus privind oprirea exporturilor de gaze către Europa subliniază vulnerabilitățile actuale ale pieței energetice europene și nevoia urgentă de a găsi soluții alternative viabile. În timp ce Rusia își reevaluează parteneriatele de export, Uniunea Europeană trebuie să își accelereze tranziția către surse de energie regenerabilă și să își diversifice aprovizionarea pentru a limita impactul unei astfel de decizii.
Următoarele întâlniri dintre oficialii ruși și companiile energetice vor fi cruciale pentru a înțelege direcția viitoare a politicii energetice rusești.