Acuzații și reacții oficiale
Controversa legată de repatrierea românilor din Dubai capătă o nouă dimensiune, după ce Daciana Sârbu, fosta soție a lui Victor Ponta și mama Irinei Ponta, a intervenit public în scandalul privind faptul că fiica lor nu a fost inclusă în zborul organizat pentru întoarcerea în România. Într-un mesaj public, aceasta susține că Irina este minoră și nu este rezidentă în Emiratele Arabe Unite, iar familia a încercat să o aducă în țară prin intermediul autorităților consulare. „Irina este minoră până împlinește 18 ani – așa e legal. Irina NU este rezident în UAE. Eu nu am vorbit cu nimeni – ei au chemat-o la Consulat să o ducă la zborul de Oman pentru că am anunțat consulatul de sâmbătă că e acolo și că îmi doresc să o aduc înapoi cât mai repede, cum au făcut atâția români până acum”, a scris Daciana Sârbu. Potrivit acesteia, minora nu a mai primit răspunsuri la telefon din partea autorităților. „Sper să vă puteți imagina cum e când sună copilul și plânge că stă în subsol și să nu fiți vreodată în situația asta”, a mai transmis aceasta într-un comentariu la postarea pe Facebook a Danei Hering.
În mesajul public, mama Irinei Ponta susține că zborul nu ar fi plin, contrazicând ideea că locurile au fost ocupate exclusiv de cazuri prioritare. „Zborul este pe jumătate gol – deci nu lua locul nimănui”, afirmă Daciana Sârbu. De asemenea, potrivit unor surse citate de România TV, în aeronava cu care ar fi trebuit să se întoarcă Irina Ponta în România ar exista cinci locuri libere. Reacția ministrului de Externe, Oana Țoiu, a fost clară: aceasta a respins acuzațiile că ar fi intervenit în selecția persoanelor evacuate, afirmând că „nu ministrul trebuie să decidă cine are locuri mai în față, nici dacă cineva este sau nu bolnav”.
Ministrul a subliniat că evacuările sunt realizate în funcție de criterii de urgență, iar prioritate au grupurile de elevi și cazurile medicale cu risc ridicat. „Ordinea în care sunt urcați în avioane este vârsta copiilor și urgența medicală. Nu am listele medicale cu persoane. O persoană cu vârsta sub 18 ani dacă există locuri suficiente îndeplinește condițiile de îmbarcare, dar nu există locuri suficiente”, a declarat Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, la România TV.
Operațiunea de repatriere este coordonată de reprezentanții diplomatici ai României din regiune, în special de Consulatul General al României la Dubai, unde elevii au ajuns înainte de plecarea spre Oman. Autoritățile consulare au încercat să identifice o variantă sigură de repatriere, în condițiile în care o parte dintre zborurile comerciale au fost anulate sau operate cu dificultate, iar spațiul aerian din regiune a fost afectat de evoluțiile de securitate din Orientul Mijlociu.
Scandalul a căpătat amploare după ce Victor Ponta a confirmat pentru presă că fiica sa nu a fost inclusă în transportul organizat pentru întoarcerea în România. Controversa a apărut inițial în spațiul public după o postare a creatoarei de modă Dana Budeanu, care a susținut că minora ar fi fost lăsată în Dubai la ordinul ministrului de Externe. În replică, ministra de Externe Oana Țoiu a explicat că echipele consulare fac listele de copii repatriați pe baza a două criterii: apartenența la un grup școlar și cazuri medicale cu grad ridicat de risc.
„Sunt mamă și înțeleg cu totul prioritatea pe care fiecare părinte o are pentru siguranța propriilor copii. Sunt însă și într-un rol instituțional care îmi impune să respectăm încrederea cetățenilor, mai ales în momente de criză și îngrijorare justificată. Deși înțeleg pe deplin fiecare părinte, echipele consulare nu se pot abate de la criteriile de nivel de urgență”, a afirmat Oana Țoiu într-o postare pe Facebook.
Această situație a generat o dezbatere intensă în rândul opiniei publice, iar reacțiile pe rețelele sociale sunt variate. Unii utilizatori contestă deciziile luate de autorități, în timp ce alții susțin acțiunile Ministerului de Externe. Confuzia continuă să persiste, iar întrebările legate de transparența procesului de repatriere rămân actuale, iar cetățenii așteaptă clarificări din partea autorităților.
În concluzie, acest scandal ridică întrebări importante despre gestionarea crizelor de repatriere și despre modul în care autoritățile române răspund cererilor cetățenilor în situații de urgență. Răspunsul Ministerului de Externe și modul în care va gestiona aceste acuzații vor avea un impact semnificativ asupra încrederii publicului în instituțiile statului.
Este esențial ca autoritățile să ofere transparență și să comunice clar criteriile folosite în astfel de situații pentru a evita alte controverse similare în viitor.