Declarații controversate la Casa Albă
Donald Trump a negat că Israelul a forțat Statele Unite să intre în războiul împotriva Iranului, potrivit The Telegraph. „Nu”, a spus el, la întrebările reporterilor, în timpul primirii cancelarului german Friedrich Merz la Casa Albă. „Eu i-am forțat pe ei. Am purtat negocieri cu acești nebuni și eram de părere că ei vor ataca primii. Vor ataca dacă noi nu o vom face. Vor ataca primii. Eram convins de asta”.
„Și avem negociatori excelenți, oameni minunați care fac asta cu mare succes și au făcut-o toată viața. Foarte de succes. Și, pe baza modului în care decurgeau negocierile, cred că ei urmau să atace primii, iar eu nu voiam să se întâmple asta. Așadar, dacă e să spun ceva, poate că eu am forțat mâna Israelului”.
„Dar Israelul era pregătit, iar noi eram pregătiți și am avut un impact foarte, foarte puternic, pentru că practic tot ce aveau a fost distrus.” Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a sugerat marți că Israelul a condus SUA în războiul cu Iranul, în remarci care au inflamat baza MAGA a lui Trump.
Pe fondul războiului în curs cu Iran și al sprijinului militar direct din partea Statelor Unite, guvernul israelian pare hotărât să își redefinească poziția strategică în regiune, vizând simultan mai mulți adversari, scrie The New York Times. Timp de ani de zile, deși a criticat constant programul nuclear iranian, Israelul a evitat o confruntare militară directă cu Teheranul, temându-se de reacția aliatului acestuia din Liban, Hezbollah. Gruparea deținea un arsenal considerabil de rachete capabile să lovească orașe israeliene precum Haifa și Tel Aviv.
În prezent, însă, Israelul și Statele Unite controlează spațiul aerian deasupra Iranului și desfășoară atacuri asupra infrastructurii balistice iraniene. Situația s-a intensificat după ce Hezbollah a lansat un atac limitat cu rachete și drone asupra nordului Israelului. Deși impactul militar a fost redus, reacția israeliană a fost amplă: autoritățile au anunțat o contraofensivă majoră, vizând lideri ai grupării în Beirut și în alte zone din Liban.
Șeful Statului Major israelian, general-locotenent Eyal Zamir, a declarat că operațiunea nu se va încheia „până când amenințarea din Liban nu va fi eliminată”, sugerând un conflict de durată. Analiștii spun că Israelul profită de slăbiciunile percepute ale Iranului și Hezbollah, dar și de parteneriatul consolidat cu Washingtonul, pentru a urmări obiective geopolitice mai largi.
Actuala strategie reflectă, potrivit experților, o schimbare semnificativă în gândirea strategică a Israelului după atacul lansat de Hamas la 7 octombrie 2023, care a expus deficiențe majore ale serviciilor de informații israeliene. În acest context, autoritățile israeliene par mai puțin dispuse să aștepte confirmarea iminenței unei amenințări. „Discuția dacă Iranul era sau nu aproape de a obține arma nucleară nu mai este esențială în acest moment”, a declarat Shira Efron, analist la RAND.
Potrivit unor oficiali din domeniul apărării, premierul Benjamin Netanyahu ar fi cerut încă de anul trecut pregătirea unui plan pentru un posibil atac asupra Iranului. Inițial, comandanții militari ar fi fost reticenți, îngrijorați de capacitatea Israelului de a face față singur unei riposte iraniene. Situația s-a schimbat după ce Statele Unite au început să concentreze forțe în regiune, inclusiv o flotă importantă de avioane cisternă pentru realimentare în aer, facilitând desfășurarea unei ample operațiuni aeriene israeliene.
În ceea ce privește Libanul, analiștii consideră că actuala campanie ar putea depăși raidurile aeriene și s-ar putea transforma într-o operațiune terestră limitată. Armata israeliană a confirmat că trupe au preluat controlul asupra unor zone din sudul Libanului, descriind acțiunea drept „un pas tactic”. Hezbollah susține că atacurile sale au fost un răspuns la loviturile israeliene repetate, pe care le consideră încălcări ale armistițiului din 2024. Autoritățile libaneze au raportat zeci de morți și zeci de mii de persoane strămutate de la reluarea confruntărilor.
Premierul Netanyahu a afirmat recent că „se apropie ziua” în care poporul iranian va putea scăpa de „jugul tiraniei”, adăugând că Israelul și Statele Unite vor fi alături de el. Pentru unii analiști, optimismul afișat de conducerea israeliană reflectă succesele militare din ultimii ani, inclusiv slăbirea aliaților Iranului din Siria și Liban. Alții avertizează însă asupra riscului de supraextindere. „Pentru o țară de zece milioane de locuitori să creadă că poate remodela întreaga regiune doar prin forță militară este o ambiție riscantă”, a spus Shira Efron. „Acordurile politice sunt la fel de importante ca victoriile pe câmpul de luptă.”
Evoluțiile din următoarele săptămâni vor arăta dacă această strategie va consolida poziția Israelului sau va deschide un nou capitol de instabilitate în Orientul Mijlociu, conchide NYT.