Atac naval și acuzații reciproce
Potrivit autorităților libiene, un apel de urgență a fost recepționat marți seară, pe 3 martie 2026, de la petrolierul rusesc Arctic Metagaz, aflat în tranzit în Marea Mediterană. Oficialii libieni au precizat că nava s-a scufundat după ce a fost afectată de „explozii subite”, urmate de un incendiu, relatează Le Figaro. "Este esențial ca toate incidentele de acest tip să fie investigate cu seriozitate", a declarat un oficial al Ministerului Transporturilor din Libia. Pentru incident, Rusia a blamat Ucraina. Printr-un comunicat oficial, Ministerul Transporturilor de la Moscova a anunțat că atacul asupra navei ar fi fost „lansat de pe coasta libiană, folosind ambarcațiuni rapide fără pilot aparținând Ucrainei”. Ministerul a adăugat că toți cei 30 de membri ai echipajului sunt în siguranță.
Ministerul transporturilor din Rusia a denunțat miercuri un atac cu drone navale comis împotriva navei rusești Arctic Metagaz, subliniind că aceasta transporta gaze naturale lichefiate (GNL) în Marea Mediterană. „Pe 3 martie, în apropierea apelor teritoriale ale Maltei, a fost comis un atac împotriva navei petroliere rusești Arctic Metagaz”, a declarat Ministerul rus al transporturilor într-un comunicat citat de TASS, conform Agerpres. Potrivit instituției, „nava transporta o încărcătură înregistrată conform tuturor legilor internaționale din portul Murmansk”.
Oficialii ruși au indicat că atacul a fost comis de pe litoralul Libiei de către drone navale ucrainene. „Datorită acțiunilor coordonate ale serviciilor de salvare libiene și malteze, cei 30 de membri ai echipajului, toți cetățeni ruși, au fost salvați”, a mai adăugat comunicatul. Autoritățile ruse au calificat incidentul drept „un atentat terorist și un act de piraterie, o încălcare gravă a normelor de bază ale dreptului maritim internațional”.
Ministerul rus al transporturilor a solicitat ca „astfel de acțiuni criminale, comise cu consimțământul autorităților țărilor membre ale Uniunii Europene, să nu rămână fără o evaluare din partea comunității internaționale”. Acest incident vine într-un context tensionat, având în vedere că nava Arctic Metagaz este una dintre cele aproape 600 de nave sancționate de Uniunea Europeană, având interdicția de a avea acces în porturi și de a presta o gamă largă de servicii legate de transportul maritim.
De anul trecut, Ucraina a lansat mai multe atacuri împotriva așa-numitei flote fantomă a Rusiei care transportă țiței, aceasta având ca scop evitarea sancțiunilor occidentale impuse din cauza războiului din Ucraina. Aceste atacuri sunt parte dintr-o strategie mai amplă de a diminua capacitatea Rusiei de a finanța războiul, iar incidentul recent cu Arctic Metagaz amplifică și mai mult tensiunile din regiune.
Reacția comunității internaționale față de acest incident va fi esențială, având în vedere acuzațiile reciproce între Rusia și Ucraina. De asemenea, va fi important de monitorizat modul în care aceste evenimente vor influența relațiile comerciale și maritime din Marea Mediterană și reacțiile țărilor din zonă.
În concluzie, incidentul cu nava Arctic Metagaz subliniază complexitatea și volatilitatea situației din Marea Mediterană și impactul pe care conflictele geopolitice îl au asupra securității maritime.
Este necesar ca autoritățile internaționale să intervină pentru a preveni escaladarea tensiunilor și a asigura siguranța navigației în aceste ape vitale.