Inflația din România rămâne cea mai mare din Europa

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România se confruntă cu o inflație ridicată, atingând 11,2% în 2025, conform INS. Comparativ cu restul Uniunii Europene, țara se află pe primele locuri în ceea ce privește creșterea prețurilor, ceea ce afectează puterea de cumpărare a cetățenilor. Experții subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a aborda această problemă.

EN

Brief

Romania faces a high inflation rate of 11.2% in 2025, making it one of the highest in the European Union. This situation significantly impacts citizens' purchasing power, highlighting the need for urgent measures to address inflation.

Inflația din România rămâne cea mai mare din Europa
Sursa foto: ziare.com

Creșterea costului vieții

Inflația românia reprezintă subiectul principal al acestui articol. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, deși de luni bune acest indice s-a situat în jurul valorii de 10 procente, iar guvernanții promiseră că vor face tot posibilul să o scadă. Astfel, cele mai recente date publicate de Eurostat privind indicele armonizat al prețurilor de consum – indicatorul folosit în Uniunea Europeană pentru a compara evoluția prețurilor între state – arată că indicele a ajuns în România la 104,61 puncte în ianuarie 2026, față de 100 în 2025. Altfel spus, prețurile sunt în medie cu peste 4% mai mari decât cele din anul 2025, în vreme ce în majoritatea statelor europene, indicele se situează aproape de 100-101 puncte, ceea ce arată o creștere mult mai moderată a prețurilor decât în România.

Pe de altă parte, chiar și comparativ cu statele din proximitate, diferențele rămân vizibile. În Bulgaria inflația este estimată la aproximativ 2%, în Ungaria în jur de 3-4%, iar în Polonia aproximativ 2%, niveluri cu mult sub cele înregistrate în România. În același timp însă, la nivelul zonei euro, structura inflației arată o situație diferită: serviciile au cea mai mare rată anuală de creștere, de aproximativ 3,4%, contribuind semnificativ la creșterea inflației. În schimb, prețurile la energie continuă să scadă, cu aproximativ -3,2% față de anul anterior, ceea ce temperează creșterea generală a prețurilor.

Totodată, alimentele, alcoolul și tutunul au înregistrat o creștere anuală de aproximativ 2,6%, iar bunurile industriale non-energetice de aproximativ 0,7%. În aceste condiții, inflația în zona euro rămâne relativ moderată, în jurul pragului de 2%, nivel considerat de economiști drept unul stabil pentru economie. În timp ce multe economii europene se apropie treptat de acest nivel de stabilitate a prețurilor, România rămâne printre statele în care presiunile inflaționiste sunt încă puternice, iar ritmul de creștere a costului vieții continuă să fie peste media europeană.

Potrivit unui raport publicat de Institutul Național de Statistică, în România, inflația medie anuală pentru 2025 a fost de 11,2%, ceea ce o plasează pe locul întâi în Uniunea Europeană. Această situație a generat îngrijorări constante în rândul populației, care resimte efectele directe ale creșterilor de prețuri. „Este esențial ca autoritățile să găsească soluții eficiente pentru a reduce inflația și a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor”, a declarat economista Ana Ionescu de la Academia Română.

De asemenea, conform unei analize realizate de Banca Națională a României, se estimează că inflația va rămâne ridicată în prima parte a anului 2026, cu perspective de scădere treptată pe parcursul anului, dacă măsurile de politică monetară vor avea efectul dorit. Experții sugerează că ajustările fiscale și sprijinul pentru sectoarele vulnerabile pot ajuta la atenuarea impactului inflației asupra gospodăriilor.

În concluzie, inflația din România continuă să fie o problemă majoră, influențând costul vieții și stabilitatea economică.

Următorii pași ar trebui să includă măsuri de sprijin pentru populație și o evaluare atentă a politicilor economice pentru a asigura o stabilizare a prețurilor pe termen lung.