Revizuire dosar la Tribunal
Tribunalul București a redeschis practic dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat la închisoare pentru 10 ani. Magistrații au admis cererea de revizuire formulată de mogulul condamnat în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Totul a pornit de la o decizie a președintei ÎCCJ, Lia Savonea, din septembrie 2025.
Dan Voiculescu a fost citat de Tribunalul București pentru 30 aprilie, în urma cererii de revizuire a sentinței dată în 2013 de judecătoarea Camelia Bogdan, exclusă ulterior din magistratură. "Admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 701/26.09.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, definitivă și modificată prin decizia penală nr. 888/08.08.2014 a Curții de Apel București – Secția II Penală, în dosarul nr. 25497/3/2012, formulată de revizuentul Anonimizat 1", se arată în decizia tribunalului.
Revizuirea a devenit posibilă după o încheiere semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, care a considerat că fosta judecătoare a făcut abuz în serviciu la condamnarea lui Dan Voiculescu, faptă prescrisă, scrie PressHub.ro. Admiterea revizuirii de către Tribunalul București ar însemna atât faptul că Dan Voiculescu scapă de plata prejudiciului în dosarul ICA, cât și posibilitatea obținerii unor daune de la statul român, pentru perioada petrecută în închisoare.
Conform datelor furnizate de ANAF, recuperarea prejudiciului din dosarul ICA a fost limitată. Până la data de 24 octombrie 2024, ANAF a recuperat doar suma de 43.872.207 lei (aproximativ 8,8 milioane de euro) din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro. Aceasta este o sumă semnificativ mai mică comparativ cu datoriile totale ale lui Voiculescu, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența mecanismelor de recuperare a creanțelor.
Dan Voiculescu, fondatorul grupului de presă Intact, a fost condamnat în 2014 pentru implicarea în privatizarea frauduloasă a ICA, iar decizia de revizuire a dosarului este văzută ca o oportunitate de a contesta legalitatea condamnării sale. În context, expertul juridic Alina Bălănescu, de la Universitatea din București, a declarat: "Această decizie deschide calea unor interpretări legale care ar putea influența semnificativ justiția din România și modul în care sunt tratate cazurile de corupție. Este esențial ca sistemul judiciar să rămână imparțial și să nu permită influențe externe."
Pe de altă parte, organizații de monitorizare a justiției își exprimă îngrijorarea cu privire la precedentul pe care această revizuire l-ar putea crea. Potrivit lui Mihai Dinu, analist la Centrul pentru Resurse Juridice, "Acceptarea cererii de revizuire ar putea submina încrederea publicului în justiție, mai ales în cazuri de corupție de mare amploare."
Decizia Tribunalului București de a admite revizuirea a fost anticipată, având în vedere declarațiile anterioare ale președintei ÎCCJ, Lia Savonea, care a fost criticată pentru modul în care a gestionat cazurile de corupție. În concluzie, următorul termen de judecată va avea loc pe 30 aprilie 2026, iar impactul acestei decizii va fi monitorizat cu atenție de către media și organizațiile de profil.
În contextul datoriilor statului, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a realizat o analiză care arată că, din totalul contribuabililor cu restanțe, peste 5.400 de firme au datorii mai mari de 1 milion de lei fiecare. Valoarea cumulată a acestor restanțe depășește 59 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 11,6 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al fundației înființate în 2008 de Dan Voiculescu.
FACIAS a cerut Ministerului Finanțelor clarificări referitoare la aceste creanțe și a informat, totodată, Prim-ministrul și Președintele României asupra sumelor pe care statul le are de recuperat. Recuperarea creanțelor acumulate de marii datornici ai statului ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea deficitului bugetar, fără a transfera povara financiară asupra cetățenilor de bună-credință.
FACIAS va reveni în spațiul public după primirea clarificărilor din partea autorităților, pentru a informa cetățenii cu privire la situația acestor creanțe și la măsurile avute în vedere pentru recuperarea lor.