Factori de influență
Premierul Ilie Bolojan avertizează că blocajul în strâmtoarea Ormuz ar putea duce la majorarea prețurilor la combustibil, în funcție de durata crizei și de evoluția pieței globale. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că România se poate confrunta cu scumpirea carburanților, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul a precizat că efectul asupra pieței interne va depinde de cât va dura blocajul până la găsirea unei soluții de încetare a focului. „Sper să nu se întâmple acest lucru, dar va depinde de durata blocajului, până se ajunge la o înțelegere care să permită reluarea livrărilor de țiței și gaze către piețele globale”, a afirmat Bolojan.
Premierul a explicat că războiul din zona Golfului a condus la blocarea aproximativ 90% a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, afectând exporturile de petrol și gaze lichefiate. Această reducere a ofertei globale a generat un puseu de creștere a prețurilor pe piețele internaționale. „Ne putem aștepta la creșteri pe piața globală și toți cei care importă în România vor face achiziții la prețuri mai mari, chiar dacă noi avem stocuri pentru câteva luni”, a spus Bolojan.
Întrebat dacă benzina sau motorina ar putea ajunge la 10 lei pe litru, premierul a subliniat că nu își dorește un astfel de scenariu. El a explicat însă că prețul petrolului influențează în proporție de 40-50% costul benzinei și motorinei, ceea ce face inevitabilă o reflectare a majorării pe piața locală. „Cu cât criza se va încheia mai repede, impactul asupra prețurilor va fi mai mic. S-ar putea să avem creșteri marginale, legate de echilibrarea piețelor sau reacții emoționale ale consumatorilor”, a adăugat premierul.
Bolojan a mai anunțat că Guvernul intenționează să adopte o ordonanță pentru a menține prețul gazului stabil în perioada următoare, protejând astfel consumatorii de majorări neașteptate. Premierul a explicat și că piețele reacționează rapid la tensiunile internaționale. Mișcările militare, precum deplasarea portavioanelor americane în Golful Persic, influențează prețul petrolului și al gazelor. În același mod, instabilitatea politică sau economică din România poate genera creșteri ale dobânzilor și costuri suplimentare pentru stat.
Ilie Bolojan a declarat miercuri că Guvernul a fost nevoit să schimbe modul în care sunt distribuite resursele financiare între administrația centrală și cea locală. Potrivit premierului, statul nu mai putea continua să direcționeze majoritatea veniturilor către autoritățile locale, în timp ce Guvernul era obligat să finanțeze investiții din fonduri pe care nu le are. Șeful Executivului a afirmat că există diferențe importante între modul în care sunt gestionate investițiile în România și situația din alte state europene. El a explicat că o parte semnificativă a proiectelor de investiții se derulează prin autoritățile locale.
„Noi suntem o țară în care dezechilibrele în administrația locală versus ceea ce poate România sunt foarte mari. De exemplu, jumătate din investițiile României se derulează prin autoritățile locale. Deci cam 3% din PIB-ul României trece prin autoritățile locale. Asta înseamnă că față de ceea ce se întâmplă în media europeană, unde este cam 1,5%, noi avem investiții duble derulate prin autoritățile locale. Sigur, se va spune, noi suntem o țară care avem un deficit de infrastructură și în mod normal ar trebui să avem bugete mai mari, ca să putem recupera acest deficit corect, până la capacitatea de a asigura aceste transferuri, pentru că ele nu sunt transferate din niște bani pe care îi avem, ci sunt transferate din bani împrumutați și atunci trebuie văzută care este calitatea acestor proiecte, în ce măsură autoritățile locale contribuie la cofinanțarea lor”, a spus premierul Bolojan, la B1, despre sumele pentru autoritățile locale.
Premierul a explicat că nivelul veniturilor obținute de administrațiile locale din impozitele pe proprietate acoperă doar o parte din cheltuielile acestora, în special cele legate de personal. Potrivit lui Ilie Bolojan, în România doar aproximativ un sfert din cheltuielile de personal ale administrațiilor locale sunt acoperite din impozitele pe proprietate colectate la nivel local. „Spre exemplu, în țările Uniunii Europene, 100% din cheltuielile de personal sunt acoperite din impozitele pe proprietate. Sigur, noi suntem în situația în care diferența trebuie să o asigurăm prin transferul de la bugetul de stat. Și noi, deci, de la bugetul de stat pentru administrația locală transferăm cam 80% din fonduri, în timp ce în Uniunea Europeană se transferă cam 50% din fonduri. Și nu mai putem, deci, continua să ne ducem în acea situație, pentru că nu mai avem de unde să transferăm fonduri”, a explicat șeful Executivului.
Premierul a mai precizat că, în cadrul coaliției de guvernare, s-a convenit reducerea cu aproximativ 10% a cheltuielilor din administrația locală. Ilie Bolojan a arătat că deciziile luate urmăresc menținerea investițiilor, dar și implicarea mai mare a autorităților locale în finanțarea acestora. „Noi avem un volum mare de investiții care se derulează în autoritățile locale. Ca să le finalizăm, așa cum știți, anul trecut am luat o măsură nepopulară care a fost creșterea impozitului pe proprietate. Toate aceste impozite pe proprietate merg către autoritățile locale, dar nu mai puteam să lăsăm ca toate impozitele pe proprietate să meargă către autoritățile locale, creșterea de impozit pe venit, datorită creșterii veniturilor, să meargă toate către autoritățile locale, TVA-ul să meargă tot către autoritățile locale, reducerea de cheltuieli să meargă tot către autoritățile locale, dar noi, în continuare, să dăm banii care nu îi avem pentru investiții”, a mai spus el.
Premierul a explicat că o parte dintre fondurile transferate către administrațiile locale ajung tot la acestea, însă prin programele de investiții. „Asta s-a întâmplat, de fapt, în așa fel încât să putem, pe de o parte, să avem și investițiile în continuare, de către autoritățile locale, dar, în același timp, să mutăm o parte din greutatea finanțării acestor investiții și pe umerii lor, pentru că fiecare impozit pe proprietate care este plătit de către un cetățean din România înseamnă contribuția lui la asfaltul care ar trebui să-i ajungă până în fața casei, la apa și canalizarea care ar trebui să-i racordeze locuința, la sistemul de iluminat public și așa mai departe. Asta este, în fapt, ceea ce s-a întâmplat.
Și atunci, în această situație, avem un acord în coaliție pe această reducere de cheltuieli”, a menționat Bolojan.