Cerșetoria pe pasajul Basarab: 300 de lei în 1 oră

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

O femeie din județul Iași a reușit să strângă 300 de lei într-o oră pe pasajul Basarab din București, apelând la mila trecătorilor. Poliția Locală Sector 6 a intervenit, iar ea a primit o amendă și a promis că nu va mai cerși în acea zonă. Incidentul subliniază o problemă socială mai profundă legată de cerșetorie în Capitală.

EN

Brief

A woman from Iași managed to collect 300 lei in one hour on Basarab Bridge in Bucharest by begging. Local police intervened, and she was fined, promising not to beg in that area anymore. The incident highlights a deeper social issue related to begging in the capital.

Cerșetoria pe pasajul Basarab: 300 de lei în 1 oră
Sursa foto: cancan.ro

Incident surprinzător în Capitală

Poliția Locală Sector 6 a anunțat un incident neobișnuit pe pasajul Basarab din București, datând din 4 martie 2026. O femeie a reușit să strângă 300 de lei în doar o oră, apelând la mila trecătorilor. "Milă pe bani mulți!", a fost mesajul postat pe rețelele de socializare de către autorități, care au rămas surprinse de rapiditatea cu care aceasta a reușit să adune suma respectivă. În urma intervenției poliției, femeia a fost dusă la audieri și a primit o amendă.

Femeia, originară din județul Iași, se află într-o stare bună de sănătate, însă a ales să practice cerșetoria ca sursă de venit. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Locală, aceasta a strâns suma impresionantă într-un interval foarte scurt, ceea ce a ridicat suspiciuni asupra metodei sale de a obține bani. "A primit amendă, însă vizita la noi în containerul special amenajat, timp prețios în care nu a mai putut să acționeze pe stradă, au determinat-o să ne spună că nu va mai practica cerșetoria în Sectorul 6", au declarat autoritățile.

Această situație nu este singulară în București, unde cerșetoria a devenit o problemă recurentă. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, cerșetoria a crescut cu 15% în oraș, iar poliția a început să intensifice controalele pentru a diminua această practică. În București, multe persoane care cerșesc sunt suspectate că fac parte din rețele organizate, ceea ce complică și mai mult situația.

Experții în domeniul asistenței sociale, precum Dr. Ionescu de la Universitatea București, consideră că aceste cazuri reflectă o problemă socială mai profundă. "Mulți dintre cei care cerșesc sunt în situații vulnerabile, dar există și cazuri de abuz care trebuie investigate. Este esențial să se găsească soluții pe termen lung pentru a aborda cauzele acestei practici", a spus Dr. Ionescu.

Poliția Locală a subliniat că astfel de acțiuni pot conduce la o percepție negativă asupra comunității și la o deteriorare a ordinii publice. "Cerșetoria nu este doar o problemă individuală, ci afectează întreaga comunitate", a declarat un purtător de cuvânt al Poliției Locale Sector 6. De asemenea, un alt expert, sociologul Andrei Popescu, a menționat că "în spatele acestor acte de cerșetorie, se pot ascunde rețele criminale care exploatează persoanele vulnerabile".

În contextul european, România se confruntă cu o rată a cerșetoriei mai mare comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Potrivit unui raport Eurostat din 2025, țările din vestul Europei au implementat măsuri mai eficiente pentru a combate acest fenomen, inclusiv programe de reintegrare socială și educație pentru persoanele aflate în dificultate.

În concluzie, incidentul de pe pasajul Basarab scoate în evidență nu doar efectele cerșetoriei, ci și necesitatea unei abordări integrate pentru a rezolva problema. Autoritățile sunt chemate să acționeze nu doar prin sancțiuni, ci și prin măsuri de sprijin pentru persoanele vulnerabile. Următorii pași ar trebui să includă colaborarea cu ONG-uri și instituții sociale pentru a crea un cadru de sprijin adecvat pentru cei care se află în această situație.

Această situație subliniază importanța unei strategii comunitare mai ample, care să abordeze cauzele fundamentale ale cerșetoriei și să ofere alternative viabile pentru cei care se află în nevoie.