Controversa legii sportului
Curtea Constituțională a României (CCR) discută, miercuri, 4 martie 2026, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competițiile naționale oficiale să fie români. Conform Agerpres, acest act normativ este destinat completării Legii educației fizice și sportului 69/2000. "Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte", a declarat președintele pe rețelele sociale. El consideră că legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, fiind în contradicție cu atât Constituția, cât și tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
Președintele Nicușor Dan a transmis sesizarea de neconstituționalitate la sfârșitul anului trecut, subliniind că actul normativ ar afecta dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. De asemenea, el a menționat că legea nu respectă cerințele de calitate și claritate, având în vedere sancțiunile contravenționale care depășesc cadrul legislativ existent, fără o derogare expresă. "Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare", a adăugat președintele.
Legea a fost adoptată cu o majoritate de voturi în Parlament, dar a generat controverse semnificative în rândul experților în drept și sport. Potrivit lui Mihai Călinescu, avocat specializat în drept sportiv, "introducerea unei astfel de legislații nu face decât să limiteze diversitatea și competitivitatea în sport, afectând astfel dezvoltarea acestuia în România". De asemenea, conform unui raport al Institutului Național de Statistică, în 2025 aproximativ 25% din sportivii care au participat la competițiile naționale erau cetățeni străini, ceea ce subliniază importanța diversității în sportul românesc.
Criticii legii, inclusiv organizații internaționale de sport, au avertizat că o astfel de legislație ar putea duce la izolare și la pierderea unor talente valoroase. De exemplu, UEFA a emis o declarație în care subliniază că măsurile de discriminare pe baza cetățeniei contravin principiilor fundamentale ale sportului european. De asemenea, conform unui studiu realizat de Asociația Europeană a Sporturilor, țările care au adoptat politici de incluziune au raportat o creștere a performanței sportive generale.
În concluzie, dezbaterea de la CCR evidențiază un conflict între politica de dezvoltare a sportului românesc și respectarea drepturilor fundamentale ale sportivilor. O decizie favorabilă președintelui ar putea deschide calea pentru revizuirea legislației în direcția unei mai bune integrarea a sportivilor străini, în timp ce o menținere a legii ar putea atrage sancțiuni din partea organismelor internaționale.
Următorii pași vor fi decisivi pentru viitorul sportului din România și pentru respectarea principiilor europene în domeniu.