Bolojan: Prețul combustibilului nu trebuie să ajungă la 10 lei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu își dorește ca prețul combustibilului să ajungă la 10 lei pe litru, având în vedere impactul tensiunilor internaționale. Blocarea Strâmtorii Ormuz a redus oferta de țiței, influențând astfel prețurile. Autoritățile române iau măsuri pentru a limita impactul asupra economiei în contextul actual.

EN

Brief

Prime Minister Ilie Bolojan stated that he does not wish for fuel prices to reach 10 lei per liter, citing the impact of international tensions. The blockage of the Strait of Hormuz has reduced oil supply, thereby influencing prices. Romanian authorities are taking measures to mitigate the economic impact amidst the current context.

Bolojan: Prețul combustibilului nu trebuie să ajungă la 10 lei
Sursa foto: mediafax.ro

Tensiuni internaționale afectează prețurile

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unei intervenții live pe B1 TV, că nu își dorește ca prețul combustibilului să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Bolojan a subliniat că această creștere a prețurilor „la pompă” este influențată de tensiunile internaționale, în special din Orientul Mijlociu. Potrivit premierului, blocarea Strâmtorii Ormuz, care afectează aprovizionarea cu țiței, a avut un impact semnificativ asupra piețelor globale. "Oferta și ritmul de aprovizionare au scăzut drastic, iar comercianții vor fi nevoiți să se aprovizioneze la costuri mai mari până la reluarea livrărilor", a afirmat acesta. În acest context, el a menționat că 40% din prețul benzinei este determinat de costul țițeiului. Bolojan a adăugat că, deși România are stocuri pentru câteva luni, prețurile vor continua să fie influențate de evoluțiile internaționale.

În ceea ce privește impactul pe piața locală, Bolojan a explicat că blocajul de 90% al traficului prin Strâmtoarea Ormuz a dus la o reducere a ofertei de petrol și gaze lichefiate, ceea ce a generat presiuni asupra prețurilor. "Cât timp tranzitul rămâne blocat, ne putem aștepta la creșteri ale prețurilor", a spus premierul. Această situație a fost agravată de conflictul din Gaza, care are potențial de contagiune în zonă. În cadrul discuțiilor, Bolojan a specificat că autoritățile române discută cu furnizorii și rafinăriile pentru a limita impactul asupra economiei.

Conform ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei), prețurile medii ale combustibililor au crescut cu aproximativ 10% comparativ cu luna anterioară, iar o mare parte din această creștere este atribuită fluctuațiilor internaționale. De asemenea, Eurostat raportează o tendință similară în întreaga Uniune Europeană, unde prețurile au crescut cu 15% în ultimele luni, influențate de crizele geopolitice.

De asemenea, premierul a fost întrebat despre declarațiile contradictorii ale ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a sugerat că prețul la pompă ar putea depăși 10 lei. Bolojan a subliniat că, în astfel de situații, este esențial să se comunice cu prudență, pentru a evita generarea de panică pe piață. "Unele declarații pot genera efecte care duc la costuri suplimentare", a adăugat el.

În ceea ce privește gazele naturale, premierul a anunțat intenția de a adopta un act normativ pentru a plafona prețurile pe termen scurt. Această măsură vine ca răspuns la temerile legate de un nou puseu inflaționist. De asemenea, Bolojan a menționat că, odată cu exploatarea unor resurse suplimentare din Marea Neagră, România ar putea deveni mai independentă în ceea ce privește gazul.

În concluzie, premierul Ilie Bolojan a exprimat optimismul că, prin măsuri adecvate și prin gestionarea eficientă a situației, România poate evita o creștere majoră a prețului combustibilului, dar a subliniat că totul depinde de evoluțiile geopolitice și de durabilitatea crizei din Orientul Mijlociu. În acest sens, este important ca autoritățile să rămână vigilențe și să comunice eficient cu toate părțile implicate pentru a asigura stabilitatea piețelor.

Această situație subliniază nu doar interconectivitatea piețelor globale, dar și necesitatea ca România să-și diversifice sursele de aprovizionare și să investească în infrastructura de stocare a energiei pentru a face față provocărilor viitoare.