Decizia ÎCCJ în caz de corupție
Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii, a fost condamnat miercuri, 4 martie 2026, la 4 ani de închisoare în dosarul în care era acuzat de intervenții pentru divulgarea subiectelor unor concursuri de angajare din sistemul agricol. Hotărârea a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termenul legal. Potrivit instanței, „acuzatul a instigat la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității”.
Instanța a stabilit pedepse distincte pentru patru fapte de instigare, aplicând astfel o pedeapsă totală de 4 ani de închisoare. Conform minutei de ședință, Chesnoiu a fost condamnat pentru instigare la abuz în serviciu și pentru alte fapte legate de divulgarea subiectelor concursurilor. Pe lângă pedeapsa principală, instanța a decis și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa funcții publice timp de 2 ani.
În latura civilă, Ministerul Agriculturii a obținut o sumă de 50.995 lei, reprezentând cheltuieli salariale pe care instituția le-a suportat în perioada în care Chesnoiu a ocupat funcția de ministru. Această sumă va fi actualizată cu inflația și dobânda legală, conform deciziei instanței. Ministerul a solicitat recuperarea prejudiciului, iar instanța a menținut măsurile asigurătorii asupra unor sume indisponibilizate.
În cazul celorlalți inculpați din dosar, instanța a decis pedepse variate, cum ar fi 2 ani de închisoare cu suspendare pentru unii și 1 an cu suspendare pentru alții, în funcție de rolul pe care fiecare l-a avut în comiterea infracțiunilor. De asemenea, s-a dispus confiscarea unor sume obținute ilegal de către unii dintre aceștia.
Dosarul în care a fost implicat Adrian Chesnoiu a fost deschis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în anul 2022, când procurorii au acuzat că, în perioada februarie-aprilie 2022, fostul ministru ar fi intervenit pentru a facilita accesul unor candidați la subiectele concursurilor. Conform procurorilor, Chesnoiu a determinat un subordonat să-i furnizeze subiectele pentru concursurile de angajare, iar aceste informații au ajuns la candidați favorizați.
În rechizitoriul formular, DNA subliniază că intervențiile lui Chesnoiu au fost menționate în detaliu, inclusiv cazurile specifice ale candidaților favorizați, ceea ce pune în evidență gravitatea faptei sale. Aceste acuzații au stârnit un interes public semnificativ, având în vedere rolul său de fost ministru.
Hotărârea de acum poate fi contestată la completul de 5 judecători din cadrul ÎCCJ, iar verdictul final va fi stabilit după parcurgerea căilor de atac. Aceasta subliniază importanța respectării principiilor de justiție și a transparenței în sistemul public. Abordarea instanței în acest caz va putea influența viitoarele acțiuni în procesele de corupție din România.
Consecințele acestei sentințe sunt semnificative, nu doar pentru Chesnoiu, ci și pentru imaginea instituțiilor publice din România. Acest caz poate deschide calea pentru o regândire a proceselor de recrutare și angajare în sistemul public, în încercarea de a preveni abuzurile și de a asigura transparența.
Rămâne de văzut cum va evolua situația în urma apelului ce va fi formulat de Chesnoiu.