Ce loc ocupă România?
Nivelurile globale ale datoriei rămân ridicate în marile economii în 2025. Conform Monitorului global al datoriei al Institutului de Finanțe Internaționale, mai multe țări au acum o datorie totală care depășește 300% din PIB. "Datoria globală continuă să crească și reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea economică", a declarat un expert financiar de la Banca Națională a României.
Clasamentul combină datoria populației, a companiilor și a guvernului. Datele reflectă situația din trimestrul al patrulea din 2025. Hong Kong ocupă primul loc, cu o datorie totală de 380% din PIB. Doar datoria companiilor reprezintă 227% din PIB. Datoria guvernamentală este de 67%, iar cea a gospodăriilor ajunge la 86%.
Japonia urmează cu o datorie totală de 372% din PIB. Datoria guvernamentală se apropie de 199% din PIB. Datoria companiilor este de 113%, iar cea a populației de 60%. Singapore ocupă locul al treilea, cu 347% din PIB. Franța și Canada depășesc, de asemenea, pragul de 300%.
Statele Unite se află pe locul șapte, cu 264% din PIB. Datoria guvernamentală conduce, cu 123%, urmată de datoria corporativă, de 73%. Aceste statistici sugerează că economiile dezvoltate se confruntă cu presiuni crescânde în urma măsurilor de stimulare din timpul pandemiei și a cheltuielilor pentru apărare, care au dus la majorarea deficitului.
Multe economii avansate au crescut împrumuturile după crize succesive. Creșterea ratelor dobânzilor pune acum presiune pe gospodării și companii. Perturbările din transportul maritim și riscurile geopolitice afectează piețele. Sustenabilitatea datoriei rămâne o preocupare majoră la nivel global, având în vedere că multe țări se îndreaptă spre un viitor economic incert.
Cum se poziționează țările europene în clasamentul global al datoriei? Franța este cea mai îndatorată economie europeană din top, ocupând locul 4 la nivel global, cu o datorie totală de 326% din PIB. Datoria companiilor este cea mai ridicată componentă, la 156%, urmată de datoria guvernamentală de 110% și cea a populației de 59%.
Italia se află pe locul 9, cu un nivel total al datoriei de 236% din PIB. În cazul său, datoria publică este dominantă, ajungând la 141%, în timp ce datoria companiilor este de 59%, iar cea a gospodăriilor de 36%. Marea Britanie ocupă locul 13, cu o datorie totală de 214% din PIB. Datoria populației reprezintă 74% din PIB, datoria companiilor este de 59%, iar datoria guvernamentală ajunge la 81%.
Germania este pe locul 14, cu o datorie totală de 200% din PIB, unde datoria companiilor are cea mai mare pondere – 89%, urmată de datoria guvernamentală (63%) și de cea a populației (49%). Ungaria se situează pe locul 21, cu o datorie totală de 161% din PIB. Structura acesteia este: 70% datorie corporativă, 73% datorie guvernamentală și 18% datorie a populației.
Cehia ocupă locul 30, cu o datorie totală de 129% din PIB, din care 32% reprezintă datoria populației, 51% datoria companiilor și 47% datoria guvernamentală. Rusia se află pe locul 31, cu 127% din PIB, structura fiind formată din 21% datorie a populației, 79% datorie corporativă și 27% datorie guvernamentală.
În ansamblu, economiile vest-europene prezintă niveluri mai ridicate ale datoriei totale, în timp ce statele din Europa Centrală și de Est se situează în partea inferioară a clasamentului global. Aceste diferențe sugerează nu doar variații în politicile economice, dar și în modul în care fiecare țară gestionează resursele financiare.
România se află pe poziția 36 în clasamentul global al datoriei. Potrivit datelor, datoria totală a României este de 102% din PIB. Datoria populației reprezintă 11% din PIB. Datoria companiilor este de 29%, iar cea guvernamentală ajunge la 61%. Comparativ cu marile economii dezvoltate, nivelul datoriei României rămâne moderat. Valoarea totală este semnificativ sub cea a liderilor globali, ceea ce sugerează o gestionare mai prudentă a datoriilor în comparație cu alte țări.
În concluzie, deși datoria globală continuă să crească, România reușește să rămână într-o poziție relativ favorabilă în contextul internațional.
Este esențial ca guvernul român să monitorizeze aceste tendințe și să ia măsuri pentru a menține un nivel de îndatorare sănătos, având în vedere provocările economice viitoare.