Controverse în Parlamentul României
Suspiciuni comisia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Doi membri ai Comisiei Juridice din Senat au atras atenția, marți, că o parte dintre inițiativele legislative depuse în Parlament par redactate cu ajutorul inteligenței artificiale. Observațiile vin după ce mai multe proiecte au ridicat semne de întrebare privind coerența și rigoarea juridică a textelor, potrivit stiripesurse.ro.
Președintele Comisiei Juridice a Senatului, Ion-Cristinel Rujan, le-a spus colegilor, în ședința de marți, că pe masa comisiei ajung „multe” proiecte care dau impresia că au fost realizate cu ChatGPT. Ulterior, el a explicat că este vorba despre o „senzație personală”, generată de lipsa unor conexiuni logice între articole și de nearmonizarea textelor legislative la care se face trimitere. Rujan susține că anumite propuneri legislative folosesc un limbaj diferit de cel obișnuit în tehnica legislativă, iar unele pasaje par să nu fie corelate cu restul cadrului normativ. „Este un limbaj care nu este specific legislației utilizate de obicei,” a explicat senatorul, precizând însă că ar putea fi o impresie greșită.
Totodată, liderul senatorilor juriști a subliniat că nu îi condamnă pe colegii care apelează la astfel de instrumente digitale. În opinia sa, inteligența artificială poate fi folosită pentru documentare sau pentru acces rapid la doctrină și practică juridică. Problema apare, spune el, atunci când utilizarea devine excesivă și afectează calitatea textului legislativ. Deși critic față de unele proiecte, Rujan consideră că parlamentarii au libertatea constituțională de a folosi orice instrument în elaborarea inițiativelor legislative. Eventualele carențe pot fi sancționate prin avize negative sau rapoarte de respingere, fără a restricționa utilizarea tehnologiei.
O poziție mai dură are senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, membră a Comisiei Juridice. Ea afirmă că analiza unor proiecte „cu greșeli” și „aberații juridice” consumă inutil resursele comisiilor și ale instituțiilor avizatoare, precum Consiliul Legislativ sau Consiliul Economic și Social. Cerva a propus chiar ca staff-ul tehnic să marcheze proiectele redactate cu ajutorul ChatGPT, iar comisia să nu le mai analizeze. În opinia sa, Parlamentul nu ar trebui să accepte inițiative scrise cu inteligența artificială, iar o eventuală interdicție ar putea fi luată în calcul printr-o inițiativă legislativă.
Un alt membru al comisiei, senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, adoptă o poziție mai nuanțată. El spune că nu a identificat în mod clar proiecte care să pară redactate cu AI și consideră că responsabilitatea aparține în totalitate inițiatorilor. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci calitatea proiectelor. „Pot să le scrie și fără ChatGPT la fel de prost,” a apreciat senatorul, subliniind că un proiect legislativ slab rămâne slab indiferent dacă a fost sau nu redactat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Dezbaterea deschisă în Comisia Juridică readuce în prim-plan o întrebare tot mai prezentă în spațiul public: unde se termină utilitatea instrumentelor digitale și unde începe responsabilitatea politică pentru calitatea actului legislativ? În contextul în care tehnologia avansează rapid, este crucial ca parlamentarii să își asume responsabilitatea pentru calitatea propunerilor legislative, indiferent de instrumentele folosite.
Este esențial ca orice inițiativă să respecte standardele legale și să contribuie la un cadru legislativ coerent și eficient.