Contestații la propunerile ministerului
Un protest împotriva propunerilor pentru conducerea marilor parchete formulate ieri de ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, este anunțat vineri, 6 martie 2026, la Palatul Cotroceni, începând cu ora 18:30. Președintele Nicușor Dan, având rolul de a accepta sau respinge aceste propuneri, se află în centrul atenției publicului, care își exprimă nemulțumirea față de nominalizările făcute. "Numele propuse reprezintă o simplă rocadă pentru păstrarea controlului asupra Ministerului Public. Nu acceptăm o schimbare de formă care ar menține în fruntea luptei anti-corupție un grup de interese toxice", se arată în mesajul organizatorilor, care includ grupurile Declic și Agent Green. Cetățenii sunt invitați să participe cu pancarte cu un ochi, simbol al vigilenței față de numirile din justiție.
Ministerul Justiției a anunțat în cursul zilei de luni propunerile pentru funcțiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iași, este propusă pentru funcția de procuror general, Ioan Viorel Cerbu pentru conducerea DNA, iar Codrin-Horațiu Miron pentru șefia DIICOT. Marius Voineag este sugerat ca adjunct al procurorului general, iar Alex Florența ca adjunct la DIICOT.
Criticile la adresa acestor propuneri se axează pe performanța procurorilor în funcțiile pe care aceștia le dețin în prezent, precum și pe istoricul lor profesional. Conform bilanțului oficial al DNA Iași, în 2025, cei opt procurori ai serviciului teritorial au trimis în judecată doar trei rechizitorii, vizând doi administratori de firme, un paznic și alte persoane fără ocupație, fără a implica politicieni sau șefi de instituții. Aceste date ridică întrebări cu privire la eficiența managementului actual al instituțiilor de justiție.
Cristina Chiriac a fost în centrul atenției publicului și în 2017, când a fost acuzată că a ținut la sertar o anchetă referitoare la agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în 2019, în urma unei investigații jurnalistice, care a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. Această situație a stârnit controverse în rândul opiniei publice și a ridicat semne de întrebare cu privire la integritatea și eficiența procurorilor implicați.
În concluzie, protestul de vineri de la Palatul Cotroceni reflectă o nemulțumire profundă în rândul cetățenilor față de modul în care sunt gestionate numirile în justiție și sprijină apelurile pentru o reformă reală în sistemul judiciar. Participarea cetățenilor subliniază dorința acestora de a se implica activ în procesul democratic și de a solicita responsabilitate din partea liderilor politici.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa reacțiile autorităților și pentru a evalua impactul acestor propuneri asupra sistemului judiciar din România.