Impactul asupra pieței energetice
Irakul a oprit marți, 3 martie 2026, producția de petrol la câmpul Rumaila, cel mai mare câmp petrolier din țară, și a suspendat exporturile prin conducta Ceyhan, pe fondul escaladării tensiunilor regionale, a anunțat Ministerul Petrolului. "Închiderea Rumaila este cel mai probabil legată de preocupări legitime privind securitatea fizică a facilităților petroliere", a declarat Tamer Badawi, cercetător asociat la Royal United Services Institute din Londra, referindu-se la atacurile recente ale Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf. Rumaila, operat de BP, producea în jur de 1,5 milioane de barili pe zi, iar oprirea acestuia afectează semnificativ oferta de petrol a Irakului, care, conform surselor secundare OPEC, a pompat 4,157 milioane de barili pe zi în ianuarie 2026.
Închis din motive de securitate și logistică, câmpul Rumaila a fost afectat de blocajul Strâmtorii Ormuz, care a restricționat accesul navelor la porturile irakiene pentru încărcarea petrolului destinat piețelor internaționale. Oprirea câmpului elimină aproximativ 36% din producția totală a Irakului, punând presiune suplimentară pe o economie deja dependentă de veniturile din vânzările de țiței. "Dacă oprirea producției și a exporturilor prin Ceyhan și Golful Persic persistă o lună, este probabil să ducă la tulburări sociale și politice în Irak", a avertizat Badawi.
Conducta Ceyhan, care transporta petrol din câmpurile kurde către portul turcesc, a fost de asemenea afectată, iar suspendarea exporturilor prin această rută blochează fluxurile de țiței din nord către piețele europene. De asemenea, producția din Regiunea Kurdistan fusese deja suspendată preventiv, ceea ce adâncește problemele logistice pentru Irak. Închiderea conductei Ceyhan, cu o capacitate de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, reprezintă o pierdere semnificativă pentru economia irakiană, care depinde în mare măsură de veniturile din petrol.
Pe fondul acestei crize, prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 8% marți, atingând cel mai înalt nivel din iulie 2024. Cotația petrolului Brent a urcat cu 6,07 dolari, sau 7,8%, ajungând la 83,81 dolari pe baril, în timp ce prețul țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 6 dolari, sau 8,4%, până la 77,23 dolari pe baril. Această creștere reflectă temerile că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu va continua să afecteze livrările de petrol.
Războiul aerian dintre SUA și Iran, care s-a intensificat recent, a provocat temeri suplimentare pe piețele energetice. Analiștii ING au subliniat că riscurile legate de infrastructura energetică ar putea duce la întreruperi prelungite și la creșterea prețurilor petrolului. "Atacurile Iranului asupra infrastructurii ar putea ridica prețul petrolului Brent la 90 de dolari sau mai mult", a afirmat Andrew Lipow, președintele firmei de consultanță Lipow Oil Associates.
Între timp, prețurile la benzină și motorină în SUA au crescut ca urmare a incertitudinii privind aprovizionarea, iar marja de rafinare a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023. De asemenea, contractele de gaze naturale din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, iar analiștii anticipează că prețurile petrolului vor rămâne ridicate în următoarele zile, în timp ce piețele urmăresc evoluția conflictului.
În concluzie, închiderea câmpului Rumaila și suspendarea exporturilor de petrol din Irak reprezintă o provocare majoră pentru economia irakiană, care se bazează pe veniturile din petrol pentru a susține sectorul public. În lipsa unor soluții rapide, țara se va confrunta cu riscuri semnificative de instabilitate socială și politică, ceea ce ar putea amplifica și mai mult tensiunile din regiune.
Autoritățile irakiene și internaționale vor trebui să colaboreze pentru a găsi soluții viabile și a asigura stabilitatea piețelor energetice globale.