Stabilitate în vremuri de criză
Într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu, președintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, a ales să transmită un semnal puternic de stabilitate printr-un gest neașteptat. Luni seară, liderul a fost surprins făcând o baie de mulțime într-unul dintre cele mai mari centre comerciale din lume, Dubai Mall, chiar în contextul în care regiunea se confruntă cu o escaladare militară fără precedent între Iran, SUA și Israel. Potrivit Anadolu, imaginile devenite virale pe rețelele de socializare îl înfățișează pe șeicul Mohamed plimbându-se relaxat prin galeriile comerciale, însoțit de o delegație de oficiali. Într-un moment care a captat atenția internauților, un cetățean din Ghana s-a apropiat de liderul statului pentru a-l saluta. Dialogul scurt dintre cei doi a subliniat atmosfera de normalitate pe care autoritățile încearcă să o mențină: președintele l-a întrebat pe bărbat dacă este fericit, primind un răspuns afirmativ. După ce șeicul i-a urat un sejur plăcut, vizitatorul a concluzionat: „Foarte bine, țară sigură”.
Liderul nu s-a limitat doar la plimbare, acesta fiind filmat ulterior la o masă din incinta mall-ului, în timp ce turiștii profitau de ocazia pentru a-i face fotografii. Apariția sa publică a fost interpretată de susținători ca o garanție a securității, într-o perioadă în care criza regională pare să se adâncească de la o zi la alta, relatează Anadolu. Această ieșire publică are loc într-un climat de incertitudine, după ce Emiratele Arabe Unite au confirmat interceptarea a zeci de drone și atacuri aeriene lansate de Iran. Deși conflictul a luat o turnură îngrijorătoare sâmbătă, când represaliile iraniene au vizat sectoare cheie din Dubai, viața cotidiană pare să își urmeze cursul. Potrivit martorilor, centrele comerciale au rămas pline de rezidenți și turiști, în ciuda amenințărilor persistente.
Timp de decenii, Dubaiul s-a promovat ca un refugiu de lux și stabilitate, o zonă unde conflictele din restul Orientului Mijlociu nu reușeau să pătrundă. Totuși, evenimentele recente, în care rachetele au lovit zone emblematice ale orașului, au pus la încercare această imagine de invulnerabilitate. Autoritățile de la Abu Dhabi, aliați apropiați ai Statelor Unite, au intervenit rapid pentru a gestiona atât pagubele materiale, cât și impactul asupra încrederii investitorilor. Autoritatea Națională pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență a dat asigurări oficiale, precizând că „situația rămâne sub control”. Cu toate acestea, pentru locuitorii care au fost martori la atacuri și care au început să își facă provizii, sentimentul de siguranță rămâne unul fragil.
În prezent, criza are și ramificații logistice majore. Zeci de mii de persoane, printre care se află și numeroși cetățeni români, sunt blocate în Emiratele Arabe Unite. Spațiile aeriene din regiune rămân în mare parte închise sau sunt considerate nesigure, transformând hub-ul de transport aerian într-o capcană temporară pentru călătorii internaționali. Această situație complicată subliniază interconexiunea dintre stabilitatea politică și impactul economic, iar viitorul regiunii rămâne incert.
Bursele europene au încheiat sesiunea de marți cu pierderi puternice, pe măsură ce escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran a continuat să afecteze sentimentul investitorilor la nivel global, transmite CNBC, citat de News.ro. Indicele pan-european Stoxx 600 a scăzut cu 3,2%, extinzând declinul de 1,6% consemnat luni. Toate sectoarele au fost pe roșu: băncile au coborât cu 4,3%, asiguratorii cu 3,6%, iar utilitățile cu 4,4%. Chiar și indicele european dedicat industriei aerospațiale și de apărare, care luni se închisese pozitiv, a pierdut aproape 3%. Acțiunile din turism și agrement au scăzut cu 2%, în condițiile în care închiderile de spații aeriene din Orientul Mijlociu au forțat companiile aeriene din întreaga lume să anuleze mii de zboruri.
Toate marile burse regionale au înregistrat scăderi, iar cele mai abrupte au fost în Germania și Italia. Piețele globale continuă să alunece în teritoriu negativ, investitorii orientându-se către active considerate sigure, precum aurul. Bursele din SUA și Asia au pierdut teren, iar prețurile petrolului au crescut pentru a doua zi consecutiv, din cauza temerilor privind posibile întreruperi ale infrastructurii energetice. Un comandant al Gardienilor Revoluției din Iran a declarat că Strâmtoarea Ormuz, ruta vitală pentru transportul petrolului mondial, este închisă și că navele care încearcă să tranziteze ar putea fi atacate, potrivit Reuters. Conflictul a intrat în a patra zi, fără o perspectivă clară de încetare. Luni, oficialii militari americani au anunțat desfășurarea unor forțe suplimentare în regiune, iar președintele Donald Trump a spus că războiul ar putea dura patru-cinci săptămâni, ”dar și mult mai mult”.
Uniunea Europeană a cerut de-escaladarea situației, ”maximă reținere” și protejarea vieților civile. Datele preliminare publicate marți de Eurostat arată că inflația din zona euro a accelerat la 1,9% în februarie, față de 1,7% în ianuarie. Deși încă ușor sub ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, evoluția prețurilor energiei rămâne un risc major în contextul conflictului din Iran. Pe segmentul corporativ, gigantul francez din apărare și aerospațial Thales a raportat marți rezultate solide: comenzi totale de 25,3 miliarde euro în 2025, egalând recordul din 2024. Vânzările au crescut cu 7,6% până la 22,1 miliarde euro, iar profitul net a avansat cu 6%, până la 2 miliarde euro. Acțiunile Thales listate la Paris au scăzut însă cu 2,4%, pe fondul vânzărilor masive din întregul sector de apărare. În Marea Britanie, administratorul de investiții Aberdeen a anunțat că se așteaptă ca profitul operațional pentru 2025 să fie în linie cu estimările, după ce activele administrate au crescut cu 9% până la 556 miliarde de lire sterline. Totuși, acțiunile companiei au pierdut 10,5% până la finalul sesiunii.
Analiștii de la Citi au remarcat că Aberdeen a amânat revenirea fluxurilor în divizia Adviser până în 2027 și că noua prognoză de creștere anuală de 5–10% a capitalului net este „mult sub consens”.