Contestație la CJUE din cauza sancțiunilor
Banca Centrală a Rusiei a dat în judecată Uniunea Europeană pentru decizia de îngheţare pe perioadă nelimitată a activelor suverane ruseşti, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, măsură adoptată în contextul invaziei Ucrainei. Plângerea a fost depusă pe 27 februarie 2026 la Tribunalul General al Uniunii Europene din Luxemburg și contestă regulamentul Consiliului European din 12 decembrie 2025. "Regulamentul UE încalcă drepturile fundamentale și inalienabile de acces la justiție, inviolabilitatea proprietății și principiul imunității suverane a statelor și a băncilor centrale", a declarat Banca Rusiei într-un comunicat oficial.
Decizia de înghețare a activelor suverane ale Rusiei a fost adoptată de statele membre ale UE în urma invaziei Ucrainei, în februarie 2022, și a fost extinsă în decembrie 2025. Conform estimărilor, majoritatea acestor active, în jur de 185 de miliarde de euro, sunt deținute la Euroclear, o instituție financiară belgiană. Aceste fonduri au fost blocate pe termen nelimitat, până când Rusia va plăti despăgubiri Ucrainei și va înceta ostilitățile.
Banca Centrală a Rusiei susține că regulamentul adoptat de Consiliul European a fost realizat cu încălcări grave ale procedurii, fiind adoptat prin majoritate calificată, în loc de unanimitate. Această alegere procedurală este un punct cheie în contestația sa, având în vedere că legislația Uniunii Europene prevede în mod explicit că astfel de decizii ar trebui să fie luate în mod consensual.
"Măsura de înghețare a activelor noastre pe termen nelimitat ne împiedică să ne exercităm drepturile legale și ne limitează accesul la justiție. Aceste acțiuni ale UE sunt ilegale și nejustificate", a mai spus Banca Rusiei în declarația sa.
În plus, Banca Centrală a intentat un proces separat în Moscova, solicitând 18.200 miliarde de ruble (aproximativ 200 de miliarde de euro) de la Euroclear, ca răspuns la înghețarea activelor și la propunerile de confiscare a acestora pentru finanțarea Ucrainei, propuneri care nu s-au concretizat.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a adoptat aceste măsuri în contextul crizei generate de războiul din Ucraina, invocând Articolul 122 din tratatele UE, care permite adoptarea deciziilor prin majoritate calificată în situații de criză economică. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că măsura transmite un semnal puternic Moscovei și că sprijinul UE pentru Ucraina rămâne ferm.
Criticii măsurilor luate de UE, inclusiv unii experți în drept internațional, consideră că acestea ar putea crea precedenturi periculoase în ceea ce privește protecția drepturilor suverane ale statelor. De asemenea, există voci care susțin că aceste măsuri contravin principiilor fundamentale ale dreptului internațional, inclusiv accesului la justiție.
În concluzie, acțiunea Băncii Centrale a Rusiei împotriva Uniunii Europene ar putea avea implicații semnificative pentru relațiile internaționale și pentru modul în care sunt gestionate sancțiunile în viitor.
Este de așteptat ca instanțele europene să analizeze cu atenție argumentele prezentate de ambele părți, iar rezultatul acestui proces ar putea influența nu doar situația activelor rusești, ci și politica UE în domeniul sancțiunilor economice în contextul conflictelor internaționale viitoare.