Rusia a acceptat planul SUA pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei

Președintele american Donald Trump a îndemnat Moscova și Kievul să ajungă la un compromis pentru a pune capăt celui mai mare război din Europa de după 1945. Ultima rundă de negocieri a avut loc la Geneva în săptămâna 24-28 februarie 2026. Atât Kievul, cât și Moscova au descris discuțiile ca fiind dificile și fără un progres clar. Washingtonul a transmis însă că a observat „progrese semnificative”. „La ultimele discuții, partea rusă a declarat că va accepta garanțiile de securitate oferite Ucrainei de Statele Unite”, a spus oficialul ucrainean.

Ucraina cere un angajament clar din partea SUA și a aliaților europeni: dacă Rusia va ataca din nou după un acord de pace, partenerii occidentali să fie obligați să intervină. Fără aceste garanții, Kievul spune că orice acord ar fi fragil. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat în ultimele zile că Ucraina este supusă unor presiuni tot mai mari pentru a face concesii. Potrivit lui Budanov, Rusia nu a acceptat organizarea unui summit direct între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Ideea unei întâlniri la nivel înalt fusese menționată anterior de trimisul special american Steve Witkoff, dar, până acum, Moscova nu și-a dat acordul.

Pe 22 februarie 2026, la Kiev, pompierii interveneau după un nou atac cu drone și rachete rusești asupra unor clădiri rezidențiale, potrivit imaginilor Reuters. Asta arată că, deși la Geneva se discută despre garanții și pace, pe teren războiul nu s-a oprit. Deocamdată, Kremlinul nu a confirmat public acceptarea formală a planului american. Următoarele zile vor arăta dacă declarația făcută la Geneva se transformă într-un acord scris sau rămâne doar o poziție de negociere.

Șeful Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei, Kirilo Budanov, susține că Moscova ar fi transmis, în cadrul unor discuții recente, că este pregătită să accepte garanțiile de securitate pentru Ucraina propuse de Statele Unite – o afirmație care, dacă se confirmă, ar marca o schimbare semnificativă de ton în ecuația diplomatică a războiului. Declarația a fost făcută în timpul maratonului televizat național din Ucraina, unde Budanov a afirmat că partea rusă „a spus direct” că va accepta garanțiile americane, „neavând alternativă”.

Pentru Kiev, tema garanțiilor de securitate rămâne esențială. Budanov a subliniat că, indiferent de divergențele de opinie privind politica Washingtonului, rolul Statelor Unite nu poate fi ignorat. Potrivit acestuia, Ucraina și-ar dori ca mai întâi să fie agreate și consolidate garanțiile de securitate, înaintea oricăror aranjamente politice mai ample. Totuși, a admis că, în practică, cele două procese – cel al negocierii păcii și cel al definirii mecanismelor de protecție – ar putea evolua în paralel.

„Cred că garanțiile de securitate vor fi activate simultan cu încheierea războiului, dacă vom ajunge în acel punct”, a precizat Budanov, menționând că este vorba despre o evaluare personală, nu despre o poziție oficială unitară. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat anterior că liderul american Donald Trump ar dori semnarea unui acord care să includă atât garanțiile de securitate, cât și parametrii încheierii războiului, într-o ceremonie de amploare.

Kievul insistă însă ca eventualele garanții să fie aprobate de Congresul SUA, pentru a avea un caracter obligatoriu și credibil, nu doar unul politic sau declarativ. În paralel, Zelenski a afirmat că o întâlnire directă cu președintele rus Vladimir Putin ar fi necesară pentru a debloca cele mai dificile dosare. Într-o altă intervenție recentă, Budanov a susținut că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei își are rădăcinile în ambiții imperiale vechi de secole, care nu s-au modificat în funcție de schimbările de regim de la Moscova.

El a reiterat că securitatea durabilă a Ucrainei – și, implicit, a Europei – va fi posibilă doar atunci când Rusia va înceta să mai funcționeze ca imperiu, respingând categoric orice concesie teritorială. Șeful serviciilor militare ucrainene a subliniat că războiul durează, în realitate, de 12 ani – din 2014 – o perioadă care, în opinia sa, depășește durata cumulată a celor două războaie mondiale. În acest interval, Rusia ar fi slăbit economic, politic și demografic, însă și-ar fi păstrat intacte ambițiile expansioniste.

Într-un context diplomatic fluid și fragil, declarațiile lui Budanov adaugă o nouă piesă într-un puzzle geopolitic în care garanțiile de securitate par să devină moneda de schimb esențială pentru orice posibil armistițiu.