Impactul atacurilor iraniene
Compania energetică de stat din Qatar a anunțat luni, 2 martie 2026, că a suspendat producția de gaze naturale lichefiate (GNL) după atacurile iraniene asupra a două dintre principalele sale instalații de procesare a gazelor, potrivit Le Figaro. „Din cauza atacurilor militare asupra instalațiilor QatarEnergy situate în zonele industriale Ras Laffan și Mesaieed din Qatar, QatarEnergy a încetat producția de gaz natural lichefiat (GNL) și produse conexe”, a anunțat compania într-un comunicat.
În jurul orei 12:55 GMT, contractul futures TTF olandez, considerat referința europeană, a crescut cu peste 48%, la 47,32 euro pe megawatt-oră, după ce a atins cel mai înalt nivel din februarie 2025, la 47,70 euro pe megawatt-oră (+52,38%). Acesta rămâne mult sub nivelurile atinse în 2022, la începutul războiului din Ucraina, când a depășit 300 de euro. Potrivit Ministerului Apărării din Qatar, o dronă iraniană a vizat o instalație energetică din Ras Laffan, la 80 km nord de capitală, pe coasta de nord, principalul sit de producție de gaze naturale lichefiate al țării. O altă dronă a vizat un rezervor de apă de la o centrală electrică din Mesaieed, de asemenea o bază cheie de producție de gaze naturale, la 40 km sud de Doha. Nu au fost raportate victime în atacuri, potrivit autorităților.
Qatar este unul dintre principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), alături de Statele Unite, Australia și Rusia. Deține cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume cu Iranul. QatarEnergy estimează că porțiunea zăcământului aparținând statului din Golf, numită North Field, conține aproximativ 10% din rezervele de gaze naturale cunoscute ale planetei. În ultimii ani, Qatar a semnat o serie de contracte pe termen lung de furnizare de GNL cu companii precum Total din Franța, Shell din Marea Britanie, Petronet din India, Sinopec din China și Eni din Italia.
Pe de altă parte, escaladarea conflictului în regiune aduce îngrijorări suplimentare. Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Hormuz este în prezent parțial suspendat, iar investitorii se tem că ruta maritimă – una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii – ar putea fi închisă. Cotația petrolului Brent crude a depășit 82 de dolari pe baril la deschiderea tranzacțiilor de luni, 2 martie, în creștere cu aproximativ 13%, potrivit Bloomberg. Este cel mai amplu salt înregistrat în ultimii patru ani.
Analiștii avertizează că, în cazul prelungirii operațiunilor militare, prețul petrolului ar putea ajunge la 120 de dolari pe baril. Aproximativ 20% din livrările globale de petrol tranzitează Strâmtoarea Hormuz, ceea ce face ca orice perturbare să aibă un impact imediat asupra piețelor. Chiar dacă OPEC ar majora producția, capacitățile suplimentare ar putea deveni inutile dacă transportul maritim rămâne blocat. Goldman Sachs estimează că prețurile gazelor naturale în Europa ar putea crește cu peste 130% dacă transportul prin Strâmtoarea Hormuz ar fi oprit pentru o lună.
În schimb, impactul asupra pieței americane ar fi probabil limitat, întrucât Statele Unite sunt exportator net de gaz natural lichefiat, iar instalațiile de lichefiere funcționează deja aproape de capacitatea maximă. De asemenea, atacurile asupra infrastructurii petroliere din statele Golfului ar putea avea efecte mai profunde și mai de durată decât simpla blocare a unei rute maritime. Luni au apărut informații despre un atac asupra rafinăriei Ras Tanura, una dintre cele mai mari din Arabia Saudită, operată de Saudi Aramco. Autoritățile saudite au anunțat că două drone au fost interceptate.
Istoria oferă precedente relevante. În 1991, în timpul retragerii din Kuwait, forțele irakiene au incendiat peste 600 de sonde petroliere, iar pagubele au fost estimate la zeci de miliarde de dolari. Potrivit Los Angeles Times, reconstrucția infrastructurii koweitiene ar fi costat, la prețurile de atunci, între 40 și 50 de miliarde de dolari. Analiștii avertizează că, dacă părțile implicate ar începe să vizeze sistematic rafinării, terminale și zăcăminte petroliere, efectele asupra piețelor energetice ar putea depăși cu mult impactul unei eventuale închideri a Strâmtorii Hormuz.
Evoluția situației rămâne incertă, însă volatilitatea de pe piețele energetice reflectă deja temerile că actualul conflict ar putea afecta una dintre cele mai sensibile regiuni pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze.