Comparatie economică 2025
Potrivit ultimelor date publicate de autoritățile de la Sofia, Bulgaria are o datorie externă de aproape zece ori mai mică decât cea a României. Dacă datoria externă a Bulgariei a ajuns la finalul anului 2025 la peste 25 de miliarde de euro, cea a României a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Ministerul interimar al finanțelor din Bulgaria, Georgi Klisurski, a declarat că datoria externă a țării a crescut semnificativ pe parcursul anului, ceea ce a dus la o creștere a raportului dintre datoria externă și PIB de la 17% la 21%. Aceste cifre sugerează o divergență economică semnificativă între cele două state.
În 2025, economia României este estimată la aproximativ 382 de miliarde de euro, în timp ce PIB-ul Bulgariei se situează între 113 miliarde de euro, conform estimărilor World News / Worldometer. Această diferență de dimensiune economică este semnificativă și subliniază provocările cu care se confruntă România în gestionarea datoriei sale externe. Conform BNR, datoria publică a României a depășit în premieră pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acesteia pe termen lung.
„În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro la 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,8% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,916 miliarde euro (21,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,6% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.
Analiza balanței de plăți pentru aceeași perioadă arată un deficit de 30,127 miliarde de euro, față de 28,853 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024. Această tendință evidențiază o deteriorare a poziției externe a României, în contrast cu Bulgaria, care, deși a înregistrat o creștere a datoriei externe, se află într-o poziție relativ mai favorabilă. Deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane de euro, ceea ce este un semn pozitiv, dar deficitul veniturilor primare s-a adâncit cu 1,861 miliarde de euro, evidențiind provocările structurale persistente în economia românească.
Pe de altă parte, în Bulgaria, creșterea datoriei externe este, de asemenea, un subiect de discuție. Analiștii din domeniul economic subliniază că, deși țara are o datorie externă mai mică, rapiditatea cu care aceasta a crescut poate genera riscuri pe termen lung. Potrivit expertului economic bulgar Ivan Angelov, „datoria externă trebuie monitorizată cu atenție, deoarece o creștere rapidă poate duce la instabilitate economică”.
Comparativ cu România, Bulgaria beneficiază de o structură de datorie externă mai favorabilă, iar analiștii sugerează că România ar trebui să învețe din experiențele Bulgariei pentru a-și gestiona mai bine datoria. În acest context, economistul român Cristian Păun a declarat: „Este esențial ca România să adopte măsuri proactive pentru a preveni o criză economică similară cu cea din anii anteriori, când datoria a crescut rapid fără a fi susținută de o creștere economică corespunzătoare”.
În concluzie, situația economică a celor două țări prezintă diferențe semnificative, iar România se confruntă cu provocări în gestionarea datoriei externe care ar putea avea implicații serioase asupra stabilității economice pe termen lung. Este crucial ca autoritățile române să implementeze politici fiscale și economice care să sprijine o reducere sustenabilă a datoriei, în timp ce monitorizează atent evoluțiile din Bulgaria pentru a învăța din lecțiile acestei economii.
Pe termen scurt, este de așteptat ca discuțiile privind strategii de reducere a deficitului și a datoriei externe să devină o prioritate pentru guvernul român.
În același timp, colaborarea cu experți internaționali și analiza constantă a datelor economice vor fi esențiale pentru a preveni o deteriorare și mai mare a situației financiare a țării.