Act de agresiune și suveranitate
Ministerul rus de Externe a reacționat vehement sâmbătă, 28 februarie 2026, la atacurile militare lansate de Statele Unite asupra Iranului, calificându-le drept „un act de agresiune armată pregătit dinainte și neprovocat împotriva unui stat suveran și independent membru al ONU”. Într-un comunicat publicat pe Telegram, Rusia a solicitat încetarea imediată a campaniei militare și revenirea la calea diplomatică, avertizând asupra riscului unei „catastrofe umanitare, economice și posibil radiologice” în Orientul Mijlociu. „Aceste acțiuni nu doar că escaladează tensiunile, dar pun în pericol întreaga regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Ivan Nechayev.
Rusia acuză Washingtonul și Tel Aviv-ul că „se ascund în spatele preocupărilor legate de programul nuclear iranian”, urmărind, de fapt, schimbarea regimului de la Teheran. Ministerul rus de Externe a subliniat că bombardarea unor instalații nucleare controlate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) este „inacceptabilă” și reprezintă o amenințare serioasă la adresa stabilității regionale. Răspunsul Moscovei a venit în contextul în care Iranul a cerut asistență diplomatică, reiterându-și angajamentul față de dialogul internațional.
Într-o convorbire telefonică organizată la cererea Iranului, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a condamnat atacurile în discuția cu omologul său iranian, Abbas Araghchi. „Partea iraniană și-a exprimat sincera recunoștință pentru sprijinul continuu și neclintit acordat de Federația Rusă”, a adăugat Ministerul rus. Această solidaritate între cele două state subliniază relațiile strânse dintre Rusia și Iran, în special în contextul tensiunilor cu Occidentul.
În plus, Rusia a avertizat că aceste acțiuni militare riscă să arunce Orientul Mijlociu „în abisurile unei escaladări necontrolate”. „Intenția reală a agresorilor este distrugerea ordinii constituționale și a guvernului unui stat care le este indezirabil și care a refuzat să se supună dictatului forței și hegemonismului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului. Acest tip de retorică subliniază poziția Rusiei ca apărător al suveranității naționale în fața intervenției externe.
Ministerul rus de Externe a mai subliniat că loviturile au avut loc în timpul procesului de negocieri cu Iranul, menit „să garanteze normalizarea pe termen lung” a relațiilor cu Republica Islamică. Moscova s-a declarat pregătită să medieze o soluție pașnică, punând responsabilitatea pentru escaladarea conflictului asupra Statelor Unite și Israelului. Această poziție este în conformitate cu strategia Rusiei de a se prezenta ca mediator în conflicte internaționale, în special în Orientul Mijlociu.
Compania nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că a evacuat 94 de persoane din Iran, în timp ce personalul său rămâne la centrala nucleară de la Bushehr, singura operațională din țară. Conform declarațiilor CEO-ului Rosatom, Alexei Likhachev, au fost evacuați copiii angajaților, precum și personalul neesențial și oricine a dorit să părăsească Iranul. „Monitorizăm constant situația și evaluăm riscurile. Dacă va fi necesar, se vor lua măsuri suplimentare în cooperare cu Ministerul de Externe pentru a asigura siguranța angajaților noștri”, a declarat Likhachev.
Deși Likhachev nu a oferit detalii suplimentare despre situația concretă de la Bushehr, el a subliniat că facilitățile nucleare „nu trebuie să fie o țintă sub nicio circumstanță”. Centrala nucleară de la Bushehr, construită cu sprijinul Rusiei, reprezintă singura unitate nucleară funcțională din Iran și joacă un rol strategic în sectorul energetic iranian. Aceasta subliniază importanța menținerii securității acestei instalații în contextul tensiunilor regionale crescute.
Rusia nu este singura care a condamnat atacurile; și Turcia a emis o declarație similară, considerând acțiunile Statelor Unite ca fiind o încălcare a suveranității Iranului. „Aceste acțiuni nu fac decât să amplifice instabilitatea în regiune”, a declarat ministrul de externe turc, Mevlüt Çavuşoğlu. Turcia, care are o relație complexă cu Iranul, își reafirmă astfel angajamentul față de principiile internaționale de respectare a suveranității naționale.
Reacțiile internaționale continuă să se intensifice, iar comunitatea globală își exprimă îngrijorarea față de escaladarea conflictului. În acest context, se așteaptă ca Organizația Națiunilor Unite să convoace o sesiune extraordinară pentru a discuta despre situația din Orientul Mijlociu. Acest eveniment subliniază importanța dialogului și a cooperării internaționale în fața provocărilor globale.
În concluzie, escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran, cu implicarea Rusiei și Turciei, ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul stabilității în Orientul Mijlociu. Este esențial ca toate părțile implicate să revină la masa negocierilor pentru a preveni o criză umanitară și pentru a asigura o soluție durabilă.
Rămâne de văzut care vor fi pașii următori în această situație complexă și interconectată.