Acțiune coordonată în Marea Nordului
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni pe X confiscarea unui petrolier din așa-numita „flotă fantomă” în apele Mării Nordului, într-o operațiune coordonată de autoritățile belgiene, cu sprijinul elicopterelor Marinei franceze.
Liderul de la Élysée a descris intervenția drept „o lovitură majoră pentru flota fantomă” și a subliniat că acțiunea face parte din eforturile europene de a bloca sursele de finanțare ale războiului de agresiune declanșat de Rusia în Ucraina. „O lovitură majoră pentru flota fantomă: în Marea Nordului, elicopterele Marinei noastre franceze au contribuit aseară la confiscarea de către forțele belgiene a unui petrolier aflat sub sancțiuni internaționale”, a scris Macron pe X, precizând că măsura se înscrie într-un context mai larg de sancțiuni europene.
Președintele francez a explicat că scopul confiscării este de a limita resursele financiare ale Moscovei, care, potrivit oficialilor europeni, ar folosi nave cu steaguri diferite pentru a evita restricțiile internaționale privind exportul de petrol. „Europenii sunt hotărâți să taie sursele de finanțare pentru războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina prin aplicarea sancțiunilor”, a adăugat Macron, evidențiind unitatea blocului european în aplicarea acestor măsuri.
Flota fantomă, formată din nave care operează sub diverse jurisdicții și steaguri, este acuzată de Bruxelles și Paris că facilitează exporturile ilegale de țiței rusesc, ignorând embargourile și restricțiile internaționale. Această strategie a Moscovei a fost criticată de multiple state europene, care consideră că astfel se finanțează direct operațiunile militare din Ucraina. Potrivit unui raport al Uniunii Europene din 2025, aceste tactici au dus la o creștere de 30% a exporturilor ilegale de petrol în ultimele 12 luni.
Oficialii ruși au respins în mod repetat acuzațiile și au avertizat că orice confiscare de nave aflate pe ape internaționale va fi considerată o provocare, existând riscul unor reacții diplomatice sau chiar militare. În acest context, acțiunea coordonată a Franței și Belgiei marchează un semnal clar că Uniunea Europeană intenționează să aplice sancțiunile cu fermitate și să îngreuneze accesul Rusiei la piețele internaționale de petrol.
Operațiunea a fost efectuată cu precauții speciale pentru a evita escaladarea conflictului în Marea Nordului, o zonă comercială și strategică importantă pentru transportul maritim european. Forțele implicate au acționat rapid pentru a intercepta nava și a asigura securitatea echipajului și a zonei înconjurătoare, potrivit comunicatelor oficiale. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a confirmat duminică acțiunea, precizând că petrolierul a fost escortat în portul Zeebrugge pentru procedurile oficiale de confiscare.
Nava, identificată drept Ethera, a fost interceptată într-o operațiune clandestină în zona economică exclusivă a Belgiei, în timp ce se presupune că se întorcea spre Rusia. Parchetul federal din Belgia a deschis deja o anchetă penală în acest caz. Conform primelor date, petrolierul naviga ilegal sub pavilionul Guineei, iar documentele de la bordul navei sunt suspectate a fi falsificate. Căpitanul navei, un cetățean rus, se află în custodia autorităților și este interogat.
Rusia, care în trecut a catalogat astfel de rețineri drept „acte de piraterie”, folosește frecvent nave care arborează pavilioane de complezență (precum Panama, Gambia sau Barbados) pentru a transporta țiței către țări precum China și India. Acolo, petrolul este procesat și revândut pe piețele internaționale, ștergându-i-se astfel originea rusă și ocolind sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei. Acțiunea fermă a Belgiei a generat un val de reacții pozitive din partea liderilor europeni, indicând o toleranță tot mai scăzută a Occidentului față de tacticile maritime ale Moscovei.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat „acțiunea fermă împotriva monedei plutitoare a Moscovei”, subliniind că nava Ethera se afla deja sub sancțiunile SUA, UE și Marii Britanii, dar continua să opereze ilegal. De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris confiscarea drept o „lovitură serioasă” adusă flotei rusești. Liderul de la Élysée a publicat imagini cu trupele belgiene coborând în rapel din elicopterele franceze direct pe puntea petrolierului.
La rândul său, premierul belgian, Bart De Wever, a felicitat armata pentru succesul operațiunii și a reafirmat angajamentul țării sale față de dreptul maritim. Intervenția sa vine într-un context nuanțat, după ce, în decembrie, De Wever blocase utilizarea activelor rusești înghețate în Belgia pentru finanțarea Ucrainei, de teamă că statul belgian s-ar putea confrunta cu procese de miliarde de euro din partea Moscovei. Potrivit estimărilor Franței, flota din umbră a Rusiei numără între 1.000 și 1.200 de nave. Deși peste jumătate sunt deja sancționate, restul evită detectarea prin companii-fantomă și schimbări frecvente de pavilion.
Dincolo de evitarea sancțiunilor economice, autoritățile europene avertizează că aceste nave reprezintă amenințări multiple. UE a avertizat că aceste nave pot fi folosite ca platforme pentru lansări de drone, bruiaj radar și culegere de informații. Totodată, flota din umbră este suspectată de acte deliberate de vandalism. În decembrie 2024, petrolierul Eagle S ar fi rupt mai multe cabluri subacvatice de date și electricitate între Finlanda, Estonia și Germania, trăgându-și ancora pe fundul mării.
În plus, fiind nave adesea vechi, dărăpănate, neasigurate corespunzător și imposibil de reparat legal din cauza sancțiunilor, acestea reprezintă veritabile „bombe cu ceas” pentru mediul marin.