Rolul României în conflictul SUA-Iran
Scutul antirachetă de la Deveselu devine un element strategic crucial pentru apărarea Europei, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Statele Unite și Iran. Sistemul Aegis Ashore instalat în România face parte din rețeaua NATO de apărare împotriva rachetelor balistice și este conceput pentru a detecta, urmări și intercepta rachete cu rază scurtă și medie, protejând teritoriul european de posibile atacuri provenite din Orientul Mijlociu, transmite Mediafax. Baza de la Deveselu, operațională din 2016, găzduiește lansatoare SM-3 fără focoase explozive, care distrug rachetele inamice prin impact cinetic. În prezent, scutul include trei baterii cu câte 24 de interceptori fiecare și se află la aproximativ 2.500 km de Iran, poziționare strategică care îi permite să neutralizeze rachetele balistice iraniene Shahab 3, capabile să atingă Europa Centrală, inclusiv România.
Sistemul de la Deveselu face parte dintr-o rețea mai largă NATO, care include: centrul de comandă BMD de la Ramstein (Germania), radarul american din Kürecik (Turcia), baza Aegis Ashore de la Redzikowo (Polonia) și nave Aegis cu capacitate BMD în Rota (Spania). În 2024, această infrastructură a fost completată cu baza de interceptori din nordul Poloniei, consolidând protecția transatlantică. Modernizările recente, din 2019 și 2023, au sporit capacitatea sistemului de a răspunde rapid la amenințările actuale. Oficialii NATO și americani subliniază că scutul de la Deveselu este pur defensiv și contribuie la descurajarea rachetelor balistice iraniene, fără a reprezenta o amenințare pentru alte state.
Tensiunile internaționale cresc pe fondul negocierilor nucleare dintre SUA și Iran, considerate fragile de experți. La o zi după ce mediatorii din Oman au raportat „progrese semnificative”, ambasadele americane și europene au emis avertismente pentru cetățeni, iar USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion american, s-a deplasat în largul Israelului. Oficialii americani au reiterat că nu exclud folosirea forței dacă Iranul obține acces la arme nucleare. În acest context, scutul de la Deveselu rămâne o piesă esențială a apărării Europei, capabil să protejeze continentul de atacuri balistice și să mențină echilibrul strategic în regiune.
Atacul militar de anvergură lansat de SUA și Israel, sâmbătă dimineață, asupra Iranului, readuce în actualitate rolul pe care l-ar putea juca scutul de la Deveselu. Acesta are toate șansele să fie o piesă cheie în apărarea Europei, în contextul unui posibil conflict deschis între SUA și Iran cu repercusiuni și în Uniunea Europeană. Scutul este inclus în Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO și a fost creat special pentru a apăra vechiul continent de rachetele cu rază lungă deținute de armata iraniană.
Încă din anul 2016, după ce sistemul de la Deveselu a devenit complet operațional, Bob Work, Secretar adjunct al Apărării al SUA, afirma că scutul din țara noastră este categoric un sistem defensiv împotriva Iranului: „Dar, așa cum au spus deja alții și după cum știți, ne aflăm aici pentru a celebra o altă realizare importantă în relația dintre Statele Unite și România – acest sit de rachete AEGIS Ashore. Atât timp cât Iranul continuă să dezvolte și să desfășoare rachete balistice, Statele Unite vor colabora cu aliații și partenerii noștri pentru a apăra NATO și statele sale membre împotriva acestei amenințări”.
În anul 2010, aliații au făcut o mutare strategică. Au decis să dezvolte o capacitate extinsă de apărare antirachetă balistică (BMD), cu scopul de a îndeplini misiunea primordială a NATO, aceea de descurajare și apărare a țărilor aliate. În acest context, mai observă sursa citată, citând NATO, în ultimul deceniu, aliații și-au exprimat permanent îngrijorarea cu privire la intensificarea testelor de rachete efectuate de Iran, precum și la raza de acțiune și precizia rachetelor balistice ale acestei țări.
Iată contribuțiile naționale la sistemul NATO de apărare antirachetă balistică (BMD): În anul 2024, sistemul BMD NATO a fost finalizat prin operaționalizarea bazei americane de apărare aeriană aflată în nordul Poloniei. Aceasta a fost gândită special pentru a detecta şi intercepta atacurile cu rachete balistice. Vorbind în marja summitului NATO de la Washington din 2024, secretarul general al alianţei la acea vreme, Jens Stoltenberg, preciza că disponibilitatea bazei este un pas semnificativ pentru securitatea transatlantică în faţa unei eventuale ameninţări reprezentată de rachetele balistice. „Ca o alianţă defensivă, nu putem ignora această ameninţare. Apărarea antirachetă este un element esenţial pentru sarcina principală a NATO de apărare colectivă”, a adăugat oficialul. Acesta a mai precizat că rachetele balistice au fost utilizate pe scară largă în conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
De reținut că aproximativ 200 de militari sunt staţionaţi la cele două situri de interceptare din Polonia şi România.