Adaptarea la noua realitate
În Timișoara, la 28 februarie 2026, se află aproximativ 600 de refugiați ucraineni, care au reușit să se integreze în comunitate după invazia din Ucraina începută în 2022. "Aceste persoane au devenit parte din oraș, iar copiii lor merg la școală, învățând limba română fără dificultăți", a declarat un reprezentant al Primăriei Timișoara. Goryslav Bogach, un adolescent de 15 ani, este unul dintre acești tineri care a venit în România cu familia sa. De la începutul conflictului, Goryslav a reușit să se adapteze, fiind acum elev în clasa a IX-a la Colegiul Tehnologic "Ion I.C. Brătianu".
Pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la invazia Ucrainei. În acest context, platforma G4Media a lansat o serie video ce prezintă experiențele refugiaților ucraineni în România. Această serie include interviuri cu persoane care au fost nevoite să-și abandoneze viețile anterioare pentru a căuta un loc mai sigur. Goryslav, ca mulți alții, a fost nevoit să lase în urmă totul din cauza bombardamentelor care au afectat orașul său natal.
Conform datelor de la Oficiul Național pentru Refugiați, numărul refugiaților ucraineni în România a crescut semnificativ, cu circa 100.000 de persoane înregistate în 2025. În Timișoara, integrările s-au făcut prin intermediul asociațiilor locale care oferă cursuri de limba română și suport psihosocial. Astfel, Goryslav și colegii săi au reușit să depășească bariera lingvistică și să se integreze în sistemul educațional românesc.
Ivan Zaitsev, un alt refugiat din Ucraina, a venit la Timișoara în vara anului 2022 și acum este student la Facultatea de Informatică a Universității de Vest. "Am avut parte de un program special pentru refugiați, iar studiile au fost o experiență unică, chiar dacă am avut de înfruntat dificultăți tehnice din cauza situației din Ucraina", a declarat Ivan. Examenul de bacalaureat a fost organizat la Ambasada Ucrainei din București, o experiență pe care Ivan o consideră valoroasă.
Pe lângă studiile universitare, Ivan a învățat limba română prin cursuri organizate de Asociația LOGS și la universitate. "A fost o provocare, dar am reușit să îmi îmbunătățesc abilitățile lingvistice", a adăugat el. Ivan își propune să obțină cetățenia română, conform legislației în vigoare care permite acest lucru după opt ani de rezidență.
Alexandr Maroz, un alt refugiat din Dnipro, a ajuns la Timișoara la sfârșitul anului 2022. Lucrând inițial în construcții, Alexandr s-a reorientat către masaj, devenind un specialist apreciat pe piața locală. "Am observat că în Timișoara există un deficit de masaj de calitate, așa că m-am specializat în masaj cu vacuum", a explicat el. Alexandr participă activ la ateliere de bricolaj pentru copii, organizate de Casa LOGS, o asociație care ajută refugiații.
Deși viața în Timișoara le oferă o nouă șansă, mulți refugiați, inclusiv Alexandr, se confruntă cu dorul de casă și incertitudinea legată de viitor. "Nu am un răspuns clar despre când se va termina războiul, dar sper că anul acesta va aduce pace", a spus el. Conform lui Alexandr, reconstrucția Ucrainei va necesita timp și resurse, dar ucrainenii s-au unit mai mult ca niciodată în fața provocărilor.
Aceste povești de viață ale refugiaților ucraineni din Timișoara reflectă nu doar dificultățile întâmpinate, ci și puterea de a se adapta și de a găsi un nou început. Cu ajutorul comunității locale și al asociațiilor, aceștia reușesc să își construiască un viitor, educându-se și contribuind la viața culturală a orașului.
Pe măsură ce situația din Ucraina continuă să evolueze, este esențial ca sprijinul pentru refugiați să rămână o prioritate, iar poveștile lor să fie cunoscute și recunoscute în societatea românească.
Timișoara, ca oraș prietenos cu refugiații, oferă un exemplu de solidaritate și integrare în fața crizei umanității.