Tensiuni și apeluri la calm
Reacții internaționale reprezintă subiectul principal al acestui articol. Statele Unite și Israelul au lansat sâmbătă, 28 februarie, o serie de atacuri asupra unor obiective din Teheran și alte orașe din Iran, declanșând un val de tensiuni în regiune. În ciuda progreselor aparent pozitive ale negocierilor de la Geneva, ofensiva a fost efectuată după zile de incertitudine și a fost anunțată oficial de Ministerul israelian al Apărării la ora 8:15, ora locală (6:15 GMT). Primele explozii s-au resimțit imediat în capitală, iar Teheranul și alte orașe precum Isfahan, Tabriz, Karaj, Qom, Kermanshah și Ilam au fost zguduite de atacuri similare.
Armata israeliană a declarat inițial că operațiunea reprezintă un „atac preventiv”, vizând „zeci de obiective militare” în cadrul unei operațiuni comune cu Statele Unite împotriva regimului de la Teheran. Israelul a denumit campania militară „Răgetul leului”, în timp ce SUA au botezat-o „Furie epică”. Scopul oficial, potrivit președintelui american Donald Trump, este de a elimina „amenințările existențiale” și de a preveni ca Iranul să obțină arme nucleare. „Statele Unite desfășoară o operațiune de amploare și continuă pentru a împiedica o dictatură radicală și malefică să amenințe Statele Unite și interesele noastre fundamentale în domeniul securității naționale. Le vom distruge rachetele și le vom îngropa industria de rachete. Aceasta va fi complet distrusă. Le vom distruge flota”, a declarat Trump.
În răspuns, Garda Revoluționară iraniană a lansat rachete și drone împotriva Israelului și a unor baze americane din Bahrein și Qatar. „Ca răspuns la agresiunea inamicului ostil și criminal împotriva Republicii Islamice Iran, a început primul val de atacuri ample cu rachete și drone ale Republicii Islamice Iran către teritoriile ocupate”, se arată într-un comunicat. Sirenele antiaeriene au răsunat în Ierusalim și în centrul Israelului la ora 10:29, iar armata israeliană a anunțat că sistemele defensive au fost activate pentru a intercepta rachetele.
Reacțiile internaționale nu au întârziat. Belgia a subliniat importanța protejării populației civile: „Poporul iranian nu trebuie să plătească prețul pentru alegerile guvernului său”, a declarat ministrul de externe, Maxime Prevot. „Regretăm profund că eforturile diplomatice nu au putut conduce mai devreme la o soluție negociată”, a spus acesta, potrivit Al Jazeera.
Norvegia a criticat justificarea atacului de către Israel ca „preventiv”, considerând-o neconformă cu dreptul internațional. „Atacurile preventive necesită o amenințare imediat iminentă”, a declarat ministrul de externe, Espen Barth. Pakistanul a condamnat ferm agresiunea: ministrul de externe, Ishaq Dar, „a condamnat cu tărie atacurile nejustificate împotriva Iranului și a cerut încetarea imediată a escaladării prin reluarea urgentă a dialogului diplomatic pentru a obține o rezolvare pașnică și negociată a crizei”.
Indonezia și-a arătat disponibilitatea de a media un dialog între Washington și Teheran. Ministerul de externe al Indoneziei a transmis pe rețeaua X: „Guvernul Indoneziei, în special Președintele Republicii, își exprimă disponibilitatea de a facilita dialogul pentru restabilirea unei situații de securitate favorabile și, dacă ambele părți sunt de acord, Președintele Indoneziei este dispus să călătorească la Teheran pentru a conduce medierea”.
Rusia a cerut oprirea imediată a atacurilor și revenirea la o soluție diplomatică. Ministerul de Externe rus a afirmat că comunitatea internațională trebuie să ofere rapid o evaluare obiectivă a acțiunilor considerate „iresponsabile” și care riscă destabilizarea regiunii, rămânând în același timp disponibilă să sprijine soluții pașnice bazate pe respect reciproc și lege internațională.
La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European Antonio Costa au declarat: „Evoluțiile din Iran sunt extrem de îngrijorătoare. Rămânem în contact strâns cu partenerii noștri din regiune. Ne reafirmăm angajamentul ferm pentru protejarea securității și stabilității regionale. Asigurarea securității nucleare și prevenirea oricăror acțiuni care ar putea escalada și mai mult tensiunile sau submina regimul global de neproliferare sunt de o importanță critică”.
Ei au făcut apel la toate părțile să dea dovadă de reținere, să protejeze civilii și să respecte dreptul internațional.