Eurostat: România depășește media UE la discriminare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România depășește media Uniunii Europene în privința discriminării resimțite de persoanele născute în străinătate, cu 10,5% raportând experiențe negative. În contrast, media europeană este de 7,8%. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru combaterea discriminării în România.

EN

Brief

Romania exceeds the EU average regarding discrimination felt by foreign-born individuals, with 10.5% reporting negative experiences compared to the EU average of 7.8%. This situation highlights the need for more effective measures to combat discrimination in Romania.

Eurostat: România depășește media UE la discriminare
Sursa foto: mediafax.ro

Discriminare percepută în România

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România se situează peste media Uniunii Europene în ceea ce privește discriminarea percepută de persoanele născute în străinătate. Aproximativ 10,5% dintre aceștia afirmă că, în ultimul an, s-au simțit tratați incorect în spații publice, cum ar fi cafenele, magazine sau baze sportive. În contrast, media europeană este de 7,8%. "Aceste date reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite", a declarat un reprezentant al Eurostat.

În cazul persoanelor născute în România, procentul celor care simt că au fost discriminate este de aproximativ 3,5%, aproape de media europeană de 2,8%. Aceasta înseamnă că, în România, persoanele venite din alte țări raportează experiențe de discriminare de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici. Eurostat subliniază că datele sunt bazate pe percepția subiectivă a respondenților, influențată de factori precum conștientizarea și acceptarea socială.

De asemenea, la nivel european, cea mai mare problemă semnalată este accesul la locuință, unde 12,5% dintre persoanele născute în străinătate au declarat că s-au simțit discriminate în căutarea unei locuințe, comparativ cu doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință. În relația cu serviciile publice, diferențele sunt semnificative, cu 9,7% dintre străini raportând experiențe negative, față de 4,5% dintre români.

Dacă analizăm clasamentul european, România nu se află nici în vârful, nici la baza listei. Cele mai mari rate ale discriminării percepute sunt înregistrate în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%). La polul opus, țări precum Croația și Estonia arată diferențe minime între cei născuți în străinătate și cei născuți în țară.

Comparativ cu vecinii săi, România se află într-o situație intermediară. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate consideră că au fost tratate incorect, iar în Grecia și Italia, procentul este de 3,2% și respectiv 3,6%, semnificativ mai mic decât în România. În schimb, Bulgaria prezintă un procent similar, cu 8-9% din persoanele născute în străinătate raportând experiențe discriminatorii.

Raportul Eurostat sugerează că, în majoritatea statelor europene, persoanele născute în alte țări se simt mai des discriminate în spațiile publice. România, prin urmare, se aliniază tendinței generale, depășind media europeană la acest capitol.

Este esențial ca autoritățile române să abordeze aceste probleme pentru a îmbunătăți integrarea și percepția străinilor în societatea românească.