Iranul și amenințările balistice
În discursul său din 23 februarie 2026, adresat Congresului SUA, președintele Donald Trump a afirmat că Iranul ar putea dezvolta în curând rachete capabile să lovească Statele Unite. Potrivit unor surse citate de Reuters, evaluările Agenției americane de Informații Militare nu susțin această afirmație, menționând că regimul de la Teheran ar putea atinge capacitatea de a dezvolta o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) viabilă din punct de vedere militar abia în 2035. Aceasta a fost o declarație controversată, având în vedere contextul tensionat al negocierilor pe tema programului nuclear iranian și al consolidării militare în regiune, care a fost menționată de Trump ca motiv pentru posibile atacuri americane. Conform unei surse anonime, chiar și cu asistența tehnologică din partea Chinei sau Coreei de Nord, Iranul ar avea nevoie de cel puțin opt ani pentru a dezvolta un ICBM operațional.
În același timp, The New York Times a raportat că agențiile de informații americane au evaluat că Iranul este probabil la ani distanță de a avea rachete care pot atinge teritoriul Statelor Unite. Această evaluare contrazice afirmațiile lui Trump, care, în discursul său, a subliniat amenințările pe care le reprezintă Iranul, inclusiv sprijinul oferit grupărilor teroriste și programul său nuclear. De asemenea, Trump a declarat că Iranul a început să-și reconstruiască programul nuclear, anihilat, conform lui, de atacurile aeriene americane din iunie 2025.
Secretarul de stat american Marco Rubio a nuanțat declarația lui Trump, afirmând că Iranul este „pe cale” de a dezvolta arme capabile să ajungă pe teritoriul continental al Statelor Unite. Această declarație a fost făcută în contextul unei lipse de dovezi concrete care să susțină afirmațiile președintelui. Rubio a recunoscut totuși preocupările legate de rachetele balistice intercontinentale, dar a subliniat nevoia de a nu exagera amenințarea.
Iranul, pe de altă parte, neagă că ar avea intenții ofensive și susține că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor civile. Ministrul de Externe Abbas Araghchi a declarat că țara sa nu dezvoltă rachete cu rază lungă de acțiune, limitând intenționat raza de acțiune a rachetelor la sub 2.000 de kilometri, subliniind că acestea sunt doar pentru autoapărare.
Este important de menționat că, în 2003, Iranul a închis un program de dezvoltare a armelor nucleare, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), dar a continuat să îmbogățească uraniu pentru scopuri care, conform Teheranului, sunt strict civile. Cu toate acestea, evaluările recente arată că Iranul se apropie de nivelul necesar pentru a putea produce arme nucleare, iar acest lucru stârnește îngrijorări la nivel internațional.
De asemenea, Iranul deține cel mai mare arsenal de rachete balistice din Orientul Mijlociu, iar rachetele sale sunt capabile să lovească nu doar Israelul, ci și baze americane din regiune. În plus, Iranul a dezvoltat vehicule de lansare spațială, care au capacitatea de a fi transformate în rachete balistice intercontinentale. David Albright, fost inspector nuclear al ONU, a explicat că, deși Iranul poate lansa rachete cu rază lungă de acțiune, este încă departe de a putea monta un vehicul de reintrare adecvat pentru o rachetă nucleară.
Criticii afirmă că retorica agresivă a lui Trump ar putea declanșa o escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu. În timp ce administrația americană își reafirmă angajamentele de a preveni dezvoltarea de arme nucleare de către Iran, este esențial ca toate părțile implicate să abordeze situația cu prudență și să evite o conflictualizare inutilă.
În concluzie, deși Trump a subliniat amenințările pe care le reprezintă Iranul, evaluările serviciilor de informații americane nu susțin în totalitate aceste declarații, ceea ce ridică întrebări despre fundamentul argumentelor sale pentru o acțiune militară.
Pe măsură ce negocierile continuă, este crucial ca toate părțile să colaboreze pentru a găsi soluții pașnice care să prevină o escaladare a conflictului în regiune.