Strategie națională de screening
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat vineri, 27 februarie 2026, că România se pregătește să implementeze o strategie națională de screening și prevenție, prima de acest gen în ultimii 36 de ani. "Avem trei programe naționale care vor fi aprobate odată cu aprobarea bugetului pe anul 2026: programul național de screening pentru cancerul de sân, pentru cancerul de col uterin și pentru cel colo-rectal. S-a investit masiv în infrastructură pentru ca acest lucru să fie posibil", a declarat ministrul, subliniind importanța acestor inițiative pentru sănătatea publică.
Conform datelor Ministerului Sănătății, în ultimii ani au fost achiziționate peste 140 de mamografe și peste 60 de spitale au fost dotate cu echipamente de înaltă performanță pentru laboratoarele de citologie. Această investiție subliniază angajamentul autorităților de a îmbunătăți accesul pacienților la servicii de screening esențiale. "Sperăm ca în prima parte a acestui an să avem, pentru prima dată în ultimii 36 de ani, strategia națională de screening și prevenție", a adăugat Rogobete.
Strategia națională de screening și prevenție va include nu doar programele de oncologie, ci și componente legate de neonatologie, boli rare, sănătate mintală și bolile cardio și cerebro-vasculare. Aceasta este o reacție la lipsa de coerență în sistemul de prevenție din România, care, conform ministrului, a dus la pierderi semnificative în domeniul sănătății publice. "România a pierdut 30 de ani în domeniul prevenției din cauza lipsei unei viziuni unitare", a declarat el.
Criticii acestei inițiative subliniază că, deși investițiile sunt un pas important, implementarea efectivă a acestor programe va depinde de coordonarea eficientă între diferitele unități sanitare și de asigurarea resurselor financiare necesare. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică, în anul 2025, 67% dintre români nu au avut acces la screening-uri de rutină, ceea ce subliniază urgentitatea acestor măsuri.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află în urmă în ceea ce privește programele de prevenție și screening. De exemplu, în Suedia, 85% dintre femei beneficiază de screening pentru cancerul de sân, iar în Finlanda, 90% dintre femei au acces la screening pentru cancerul de col uterin. Aceasta evidențiază nevoia unei abordări mai proactive și organizaționale în România.
Pe lângă sprijinul pe care Ministerul Sănătății îl oferă, este esențial ca și autoritățile locale să se implice activ în promovarea acestor programe și în informarea populației despre importanța screening-ului. Specialiști din domeniul sănătății publice consideră că educația și campaniile de conștientizare sunt cruciale pentru succesul acestor inițiative. Dr. Maria Popescu, expert în sănătate publică la Universitatea din București, afirmă că: "Fără o educație adecvată și o implicare a comunității, aceste programe nu vor avea impactul dorit".
În concluzie, anunțul ministrului Rogobete reprezintă o oportunitate unică pentru sistemul de sănătate din România de a recupera decalajele în domeniul prevenției. Implementarea eficientă a strategiei naționale de screening și prevenție va necesita nu doar resurse financiare, ci și un angajament ferm din partea autorităților locale și a comunităților pentru a îmbunătăți sănătatea publică.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa cum se va desfășura acest proces și ce impact va avea asupra populației.