Morminte romane și controverse
Pe șantierul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) au descoperit 34 de morminte din perioada romană, însoțite de bijuterii, vase de sticlă și monede. Aceasta descoperire a fost anunțată vineri, 27 februarie 2026, în cadrul unui comunicat oficial al muzeului. "Unele dintre aceste morminte au înhumări multiple, în catacombe. O mare parte din ele conține piese de inventar funerar, precum bijuterii, vase de sticlă și o cantitate impresionantă de ceramică, inclusiv amfore africane", a declarat MINAC. De asemenea, instituția a subliniat descoperirea a două piese excepționale: o inscripție în limba greacă, datând din secolul III, și un umbo rar, parte centrală a unui scut de paradă.
Controversele au apărut după ce primăria Constanța a acuzat că lucrările de modernizare a spitalului sunt întârziate din cauza cercetărilor arheologice. Conform unei informări publice, primarul Vergil Chițac a declarat că întârzierile ar putea genera costuri suplimentare de până la jumătate de milion de euro și a anunțat intenția de a lua măsuri legale pentru recuperarea prejudiciului. "Lucrările de modernizare și consolidare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase întârzie din cauza extinderii etapei de cercetare arheologică. Demolarea și reconstruirea primului tronson al unității medicale sunt amânate de peste trei luni", a explicat Chițac.
Reprezentanții Muzeului de Istorie au respins acuzațiile primăriei, subliniind că au acționat cu promptitudine și eficiență, chiar și în condiții meteorologice nefavorabile. "Durata cercetării arheologice nu poate fi stabilită cu exactitate dinainte, aceasta fiind influențată de natura și complexitatea descoperirilor", a adăugat MINAC. Ei susțin că arheologii au lucrat activ pentru a evita întârzierile, chiar și în condiții dificile, cum ar fi temperaturi sub zero grade și precipitații.
Muzeul a început cercetările arheologice pe 3 septembrie 2025, la scurt timp după ce primăria a dat ordinul de începere a lucrărilor. Prima fază a cercetării s-a desfășurat între 3 septembrie și 16 octombrie 2025, urmată de a doua fază, care a avut loc între 20 ianuarie și 25 februarie 2026. Conform comunicatului MINAC, cercetarea arheologică a fost suspendată între 20 octombrie 2025 și 19 ianuarie 2026, din cauza lucrărilor de demolare.
Primăria Constanța a anunțat că va informa Ministerul Culturii despre întârzierile cauzate de extinderea cercetării arheologice. "Dacă cercetarea va continua în același mod și după demolarea celuilalt corp de clădire, vom avea întârzieri semnificative și costuri suplimentare", a declarat Chițac. Aceasta situație ar putea afecta grav bugetul proiectului de modernizare a spitalului, care este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În concluzie, descoperirile arheologice de pe șantierul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța ridică întrebări importante despre gestionarea patrimoniului cultural și despre impactul acestuia asupra proiectelor de infrastructură. Este esențial ca autoritățile locale și instituțiile culturale să colaboreze pentru a asigura protecția istorică, fără a compromite dezvoltarea infrastructurii necesare comunității.
Următorii pași includ continuarea dialogului între primărie și muzeu, precum și monitorizarea evoluției lucrărilor arheologice pentru a minimiza impactul asupra proiectelor de investiții.