Ajutoare de stat în discuție
Comisia europeană reprezintă subiectul principal al acestui articol. Autoritățile de la Bruxelles au anunțat vineri, 27 februarie 2026, deschiderea unei investigații aprofundate asupra Complexului Energetic Oltenia (CEO). Acest complex a primit miliarde de euro ajutor de stat pentru a se restructura, închizând unitățile de producere a energiei pe bază de cărbune și înlocuindu-le cu centrale pe gaze și regenerabile. "Ne propunem să verificăm dacă modificările propuse de România la planul de restructurare al CE Oltenia sunt conforme cu normele Uniunii Europene", a declarat un oficial al Comisiei Europene. Până în prezent, aceste centrale nu au fost realizate, planul de reorganizare fiind conceput în 2020. În acest context, autoritățile române au solicitat Comisiei Europene modificări asupra planului de restructurare.
Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul 2025 cu o pierdere contabilă de peste 1 miliard de lei, conform unui memorandum al Guvernului. Decizia de investigație vine după ce autoritățile române au notificat Bruxelles-ul cu privire la un plan de restructurare modificat, care presupune atât majorarea ajutorului de stat, cât și prelungirea perioadei de implementare. Conform Comisiei Europene, investigația va stabili dacă România a respectat condițiile UE sau dacă ajutorul suplimentar riscă să încalce normele privind concurența pe piața internă.
În ianuarie 2022, Comisia Europeană a aprobat condiționat un ajutor de restructurare de 2,66 miliarde de euro pentru CE Oltenia, bazat pe Orientările UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, care viza perioada 2021–2026. Planul avea ca obiectiv redresarea financiară a companiei prin eliminarea treptată a capacităților pe bază de lignit și dezvoltarea unor noi unități de producție pe gaze naturale și energie solară.
În decembrie 2025, România a notificat Comisia că dorește majorarea ajutorului de restructurare de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro și prelungirea perioadei de restructurare cu trei ani, până la finalul anului 2029. Guvernul argumentează că întârzierile sunt cauzate de dificultățile în implementarea noilor centrale pe gaze și solare, ceea ce a dus, implicit, la amânarea scoaterii din funcțiune a capacităților pe lignit. De asemenea, România invocă riscuri la adresa securității energetice regionale în contextul geopolitic actual.
Comisia trebuie să evalueze dacă prelungirea perioadei de restructurare este justificată și dacă planul revizuit poate asigura viabilitatea pe termen lung a CE Oltenia. Autoritățile europene vor verifica și în ce măsură contribuția companiei, a investitorilor sau a instituțiilor financiare este suficientă pentru a acoperi creșterea costurilor, astfel încât ajutorul de stat să rămână proporțional. De asemenea, Comisia va analiza dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a limita denaturările concurenței generate de ajutorul suplimentar.
CE Oltenia este o companie de stat activă în exploatarea lignitului și producerea energiei electrice, controlată majoritar de statul român (87,48% din acțiuni). Alte participații sunt deținute de Fondul Proprietatea (11,81%) și de alte entități de stat. Cu peste 8.000 de angajați, compania este principalul angajator din județul Gorj. Potrivit datelor de pe Termene.ro, până în 2022, compania a înregistrat pierderi uriașe, ajungând până la 1,5 miliarde de lei în 2021.
În urma crizei energetice, când energia s-a scumpit foarte mult, compania a intrat pe profit. Practic, după pierderea uriașă din 2021, CEO a obținut un profit de 3,5 miliarde lei în 2022. În anii următori, când prețurile s-au mai stabilizat, acest profit s-a diminuat, ajungând la 317 milioane lei în 2024, la o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei. Complexul Energetic Oltenia a încheiat anul 2025 cu o pierdere contabilă de peste 1 miliard de lei. Potrivit unui comunicat al Guvernului, pierderea a fost înregistrată în condițiile în care cheltuielile cu certificatele de CO2 au fost de peste 2 miliarde de lei, reprezentând 45% din cheltuielile totale ale companiei.
Guvernul susține că rezultatul operațional este unul pozitiv, estimat de circa 697 milioane lei. România s-a angajat prin PNRR să închidă mai multe unități în 2026, în contextul în care energia pe cărbune este cea mai scumpă și poluantă. Este scumpă și din cauza obligației de achiziționare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon. În 2024, România a achiziționat peste 1,2 milioane certificate, fiind plătite cu un grant de aproximativ 386 milioane lei.
În concluzie, Complexul Energetic Oltenia este obligat să pună în aplicare un plan de restructurare, conceput în 2020, care presupune înlocuirea centralelor pe cărbune cu opt parcuri fotovoltaice, de circa 700 MW, la Turceni, Rovinari și Ișalnița, și dezvoltarea unor capacități pe gaze, cu putere de circa 1.300 MW, la Turceni și Ișalnița.
Investigația Comisiei Europene va avea implicații semnificative asupra viitorului CE Oltenia și, în general, asupra sectorului energetic românesc.