Reacția Tiraspolului la propunere
Chișinău, prin intermediul vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a cerut Tiraspolului să fie predată limba română în școlile din regiunea separatistă transnistreană. Această propunere a fost înaintată în cadrul unei întâlniri a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, desfășurată pe 26 februarie 2026 la sediul misiunii OSCE de la Tiraspol, după o pauză de peste un an. Vitalii Ignatiev, așa-zisul ministru al Afacerilor Externe de la Tiraspol, a refuzat cererea, argumentând că majoritatea locuitorilor vorbesc limba moldovenească și trebuie să decidă singuri.
„Noi nu avem o regiune separatistă transnistreană. Școlile sunt moldovenești, iar în Republica Moldovenească Transnistreană locuiește poporul moldovenesc. Aproape 70% dintre oamenii care vorbesc limba moldovenească în Transnistria se consideră moldoveni”, a afirmat Ignatiev, subliniind diversitatea lingvistică din regiune, care include trei limbi oficiale: limba rusă, limba moldovenească și limba ucraineană. Acesta a adăugat că propunerea Chișinăului a fost auzită, dar decizia finală trebuie să vină de la oameni.
Vicepremierul Valeriu Chiveri a declarat că întâlnirea a fost „deloc ușoară, dar utilă”, menționând că s-au discutat subiecte precum educația, drepturile omului, problema fermierilor din raionul Dubăsari și libera circulație a jurnaliștilor. Chiveri a evidențiat că a fost o oportunitate de a prezenta o viziune strategică asupra reglementării transnistrene, inclusiv un „fond de convergență” destinat să îmbunătățească relațiile dintre cele două părți.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat, de asemenea, asupra reuniunii, subliniind importanța întâlnirilor după o perioadă lungă de necomunicare. „Este bine că întâlnirea are loc după o perioadă în care așa-numitul reprezentant a refuzat și a tot căutat motive pentru a nu se întâlni”, a declarat Grosu, adăugând că pe ordinea de zi se află probleme importante, inclusiv cele legate de educație și situația energetică din regiune.
În ceea ce privește procesul de reintegrare, Grosu a anunțat că Parlamentul de la Chișinău a pregătit un proiect care prevede eliminarea graduală a facilităților de care beneficiază Transnistria, începând cu anul 2000. Printre aceste facilități se numără scutirile de taxe la importul de mărfuri, ceea ce ar putea afecta economiile locale.
Discuțiile privind reintegrarea Transnistriei au fost intensificate, premierul moldovean, Alexandru Munteanu, anunțând că se poartă negocieri cu partenerii americani și europeni. Cu toate acestea, el a precizat că nu poate oferi detalii suplimentare în acest moment.
Această situație ilustrează complexitatea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol și subliniază provocările cu care se confruntă procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Propunerea privind introducerea limbii române în școlile din Transnistria reflectă dorința Chișinăului de a promova identitatea națională și educația în limba română, în ciuda opoziției evidente din partea autorităților separatiste.
Pe măsură ce discuțiile continuă, impactul acestor politici asupra relațiilor interetnice și asupra stabilității regionale rămâne de urmărit, iar reacțiile comunității internaționale ar putea influența viitoarele decizii politice în această direcție.