Discursul din 1 martie 2026
Macron descurajarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Emmanuel Macron va ține luni un discurs foarte așteptat despre contribuția descurajării nucleare franceze la securitatea continentului european în contextul schimbărilor geopolitice mondiale, a anunțat miercuri Palatul Élysée, citat de Le Figaro.
Președintele Republicii va lua cuvântul în cadrul foarte solemn al Île Longue, la Brest (vest), unde sunt staționate cele patru submarine nucleare lansatoare de rachete care asigură componenta oceanică a descurajării nucleare franceze, alături de forțele aeriene strategice. „Va fi un moment important al mandatului. Vor fi, fără îndoială, schimbări și evoluții destul de semnificative”, afirmă anturajul șefului statului, fără alte precizări.
Discursul va fi în continuarea celui din 7 februarie 2020, în care Macron le-a propus europenilor un „dialog strategic” privind „rolul descurajării nucleare franceze” în securitatea colectivă a Europei și exerciții comune în acest domeniu extrem de sensibil al suveranității naționale. Franța este singura țară din Uniunea Europeană și singura țară europeană, alături de Regatul Unit, care dispune de arme nucleare. Toate celelalte țări sunt protejate de descurajarea extinsă a Statelor Unite în cadrul NATO.
Aceste discursuri sunt un exercițiu obligatoriu pentru fiecare președinte francez, șef al armatei și decident final în materie de arme nucleare, considerate de Franța ca fiind garanția supremă a intereselor sale vitale. Președintele Macron a ținut astfel un discurs în fiecare dintre cele două mandate ale sale. „Să fim clari: interesele vitale ale Franței au acum o dimensiune europeană”, a afirmat el în 2020. Acest discurs a stârnit atunci un interes relativ din partea partenerilor săi europeni, foarte atașați de umbrela nucleară americană și mai rezervați în privința unei descurajări concertate cu Franța.
Tonul s-a schimbat de atunci, odată cu războiul din Ucraina, cel mai sângeros de pe teritoriul european din 1945, percepția accentuată a „amenințării ruse” în Europa și îndoielile crescânde cu privire la forța angajamentului președintelui american, Donald Trump, pentru securitatea în Europa. Așteptările sunt acum mari în Europa cu privire la discursul de luni. Cancelarul german, Friedrich Merz, a menționat pe 13 martie la München „discuțiile confidențiale” pe care le-a avut cu Emmanuel Macron despre „descurajarea nucleară europeană”.
Președintele francez a subliniat atunci că intenționează să „articuleze” „doctrina națională” franceză cu „cooperări speciale, exerciții comune și interese comune de securitate cu anumite țări cheie”. Statele Unite, care au asigurat protecția Europei timp de decenii, în timp ce țările de pe Vechiul Continent își reduceau cheltuielile de apărare, cer acum aliaților lor să se ocupe singuri de acest aspect. În același timp, Rusia a invadat Ucraina, ducând un război în Europa protejată de propriul arsenal nuclear.
Parisul va exclude explicit ideea unui control nuclear european comun, dar va clarifica ce poate oferi Franța statelor europene îngrijorate de fiabilitatea umbrelei nucleare americane sub administrația președintelui Donald Trump, scrie Reuters.
Franța și Marea Britanie sunt singurele puteri nucleare din Europa, însă majoritatea statelor europene se bazează pe Statele Unite pentru descurajarea nucleară, un pilon esențial al securității transatlantice de zeci de ani. Relațiile tensionate dintre Washington și aliații săi, precum și apropierea SUA de Rusia în contextul războiului din Ucraina, au amplificat temerile europene.
În cadrul Conferinței de Securitate de la München, cancelarul german Friedrich Merz a confirmat deschiderea unor discuții cu Franța privind un posibil rol nuclear european. Macron a descris această abordare drept una „holistică”, care să includă atât apărarea nucleară, cât și cea convențională. Totuși, oficiali europeni ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Franței de a-și extinde umbrela nucleară asupra întregului continent. Printre principalele preocupări se numără costurile, controlul deciziei de lansare și riscul ca investițiile nucleare să diminueze fondurile destinate apărării convenționale.
Franța alocă aproximativ 5,6 miliarde de euro anual pentru întreținerea arsenalului său de circa 290 de focoase nucleare, al patrulea ca mărime din lume.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că renunțarea la umbrela nucleară americană ar priva Europa de „garantul suprem al libertății sale”. În prezent, Statele Unite mențin aproximativ 100 de bombe nucleare pe teritoriul unor state europene, în cadrul doctrinei de „nuclear sharing”.
Oficialii francezi subliniază însă că Parisul nu intenționează să înlocuiască rolul SUA sau să concureze cu NATO. Potrivit analistului Etienne Marcuz, doctrina nucleară franceză vizează descurajarea prin capacitatea de a provoca „daune inacceptabile” adversarilor, necesitând un număr mai redus de focoase. Un principiu fundamental rămâne neschimbat: doar președintele Franței poate ordona utilizarea armelor nucleare. De asemenea, Parisul insistă asupra „ambiguității strategice” privind circumstanțele unei eventuale utilizări, aspect care nu oferă tuturor partenerilor europeni un sentiment de siguranță deplină.
Actualizarea doctrinei vine pe fondul intensificării retoricii nucleare a Rusiei după invazia Ucrainei din 2022.
Macron va susține discursul la baza de submarine nucleare din Bretania, reafirmând ideea că interesele vitale ale Franței au și o dimensiune europeană, însă fără a ceda controlul suveran asupra descurajării nucleare.