Decizie rapidă în context geopolitic
Islanda analizează posibilitatea organizării, chiar din luna august, a unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, potrivit unor surse familiarizate cu pregătirile. Inițial, consultarea populară fusese anunțată pentru 2027, scrie politico.eu. "Discuția despre extinderea Uniunii nu mai este doar una tehnică, ci se referă și la securitate și apartenență", a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos.
Această decizie survine într-un context în care tema extinderii Uniunii Europene revine în prim-plan, cu scenarii care ar putea oferi Ucrainei o formă de integrare parțială începând de anul viitor. În plus, Muntenegru, considerat unul dintre candidații avansați, a închis recent un nou capitol de negociere. Guvernul de la Reykjavík promisese un referendum până în 2027, după ce negocierile de aderare au fost suspendate în 2013. Însă, schimbările geopolitice și tensiunile generate de politica americană au accelerat acest proces.
Parlamentul islandez ar urma să anunțe data votului în următoarele săptămâni. Potrivit acelorași surse, dacă islandezii ar vota în favoarea reluării negocierilor, țara ar putea deveni membră a Uniunii înaintea altor state candidate. Această posibilitate este susținută de o creștere a sprijinului public pentru aderarea la UE, conform unor sondaje recente.
În trecut, Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în plină criză financiară, însă negocierile au fost suspendate în 2013, pe fondul redresării economice rapide. În 2015, Reykjavík a solicitat oficial să nu mai fie considerată stat candidat. Schimbările în peisajul geopolitic și amenințările din partea unor oficiali americani, inclusiv declarațiile președintelui Donald Trump, care sugerează transformarea Islandei în al 52-lea stat american, au creat un sentiment de urgență.
Un alt aspect important rămâne disputa privind drepturile de pescuit, un sector esențial pentru economia islandeză și principalul punct de fricțiune în negocierile anterioare. „În final, totul se reduce la pește”, a declarat o sursă europeană. În trecut, tensiunile dintre Islanda și Regatul Unit privind cotele de macrou au generat controverse majore, inclusiv amenințări cu sancțiuni comerciale. Ieșirea Marii Britanii din UE ar putea însă reduce presiunea pe acest capitol.
Islanda este deja membră a Spațiului Economic European și face parte din spațiul Schengen, ceea ce înseamnă că a adoptat o mare parte din legislația europeană. Înainte de suspendarea negocierilor, în 2013, închisese 11 din cele 33 de capitole de aderare. Deși pe hârtie procesul ar putea avansa rapid, un nou referendum pentru aprobarea aderării ar fi necesar, chiar și după finalizarea negocierilor.
Pentru Islanda, care are unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor din lume, beneficiile economice ale aderării sunt mai puțin evidente comparativ cu alte state candidate. Totuși, argumentul securității și al apartenenței la un bloc stabil cântărește tot mai mult în dezbaterea publică islandeză.
Pe fondul instabilității geopolitice, Islanda se confruntă cu dileme importante cu privire la viitorul său în Europa și rolul pe care dorește să-l joace în cadrul Uniunii Europene.