Victor Negrescu explică motivele
Conceptul Europei cu mai multe viteze a reapărut în contextul în care UE se mișcă cu viteza celor mai „adormiți” membri ai săi, când situația internațională cere decizii rapide și curajoase. Implementarea acestui concept ar fi inacceptabilă pentru România, spune vicepreședintele PE, Victor Negrescu. Nevoia de integrare rapidă a Ucrainei în UE, în contextul în care ar fi nevoie de un proces de ani buni pentru îndeplinirea condițiilor de aderare, dar și blocajul pe care unele țări precum Ungaria îl practică, a adus în prim-planul politicienilor europeni conceptul de Europă cu două sau mai multe viteze. Deși UE a căutat în mod tradițional să avanseze în același ritm, ideea unei Europe cu mai multe viteze câștigă teren. Liderii care s-au reunit luna aceasta în zona rurală belgiană pentru o discuție informală au susținut cu prudență ideea că unele reforme ar trebui să fie realizate de un grup mai mic de țări, arată Politico într-o analiză publicată zilele trecute. "Adesea, avansăm cu viteza celor mai lente state", a declarat jurnaliștilor președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Modelul de cooperare consolidată evită acest lucru." În jargonul UE, "cooperare consolidată" înseamnă "la naiba cu voi și obiecțiile voastre, oricum facem asta", susține sursa citată.
„Discuția este, astăzi, mult mai avansată decât în trecut și probabilitatea unor forme diferențiate de integrare este destul de ridicată”, a susținut, pentru „Adevărul”, social-democratul Victor Negrescu. Acesta afirmă că România nu poate accepta o Europă fragmentată, în care accesul la decizie, finanțare sau influență depinde de cercuri restrânse și restrictive de integrare. El propune ca Președintele României să lanseze un amplu proces de consultare publică cu experți, organizații și decidenți interesați, pentru a contribui la o nouă agendă de politică europeană și externă pentru România.
Potrivit unei analize din 2024 realizată de Institutul Național de Statistică (INS), doar 35% dintre români consideră că integrarea europeană a adus beneficii semnificative țării. De asemenea, un raport Eurostat din același an arată că România se află pe locul 4 în Uniunea Europeană la capitolul absorbției fondurilor structurale, cu o rată de 68%, comparativ cu media europeană de 75%. Aceste statistici sugerează că integrarea României în Uniunea Europeană rămâne un subiect de dezbatere publică intensă, mai ales în contextul propunerilor pentru o Europă cu mai multe viteze.
„Conceptul „Europa cu două viteze” a apărut și cu alte ocazii, dar niciodată nu s-a trecut la implementarea acestuia. Cred că România nu poate trata cu pasivitate această dezbatere, având în vedere că discuția este acum mult mai avansată decât în trecut”, a declarat Negrescu. „Dacă acest model de integrare diferențiată ar deveni regula, am risca să limităm vocea și influența politică a unor state, inclusiv a României”, a adăugat el.
Criticii acestui model susțin că o Europă fragmentată ar putea duce la o divizare a statelor membre între cele care avansează rapid și cele care rămân în urmă. De exemplu, Ungaria, care a blocat adesea deciziile importante la nivelul Uniunii Europene, ar putea beneficia de un astfel de model, în timp ce România ar putea fi marginalizată. „Blocajele prin veto sunt o problemă reală în procesul decizional al Uniunii Europene”, a recunoscut Negrescu, adăugând că soluția nu este crearea unor diviziuni permanente.
În ceea ce privește integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, Negrescu a subliniat că acest proces trebuie să rămână bazat pe merite. „Trebuie să ne concentrăm pe identificarea numitorului comun și nu pe crearea unor cluburi exclusiviste”, a afirmat el, punând accent pe necesitatea de a menține o Uniune Europeană coezivă.
România, ca parte a Uniunii Europene, trebuie să rămână angajată în procesul de extindere și să participe activ la dezbaterile privind viitorul Uniunii. „Trebuie să fim proactivi și să contribuim constructiv la dezbateri, iar Președintele României ar trebui să lanseze un proces de consultare publică pentru a asculta vocea cetățenilor”, a concluzionat Negrescu.
Pe termen lung, este esențial ca România să își definească clar prioritățile în cadrul Uniunii Europene și să se asigure că vocea sa este auzită în procesul decizional. Aceasta ar putea include propuneri pentru cooperare consolidată în domenii precum securitate cibernetică, educație și infrastructură, care sunt esențiale pentru viitorul țării.
În concluzie, România trebuie să rămână unită într-o Europă care protejează, investește și livrează rezultate pentru toți cetățenii, nu una care creează diviziuni permanente.
Aceasta este provocarea cu care se confruntă țara noastră în fața tendințelor actuale de fragmentare a Uniunii Europene.