Tensiuni în Marea Neagră
Rolul româniei reprezintă subiectul principal al acestui articol. România se află într-o poziție strategică în contextul tensiunilor din Marea Neagră, iar Ministerul Apărării Naționale a subliniat importanța consolidării securității în această zonă. Pe 24 februarie 2026, Radu Miruță, ministrul Apărării, a declarat la TVR că România își propune să devină un hub de securitate pentru Uniunea Europeană pe țărmul românesc. "Noi vrem la Marea Neagră să avem un hub de securitate pe țărmul românesc. Al Uniunii Europene, dar cu cortul pus în România", a afirmat acesta, evidențiind nevoia de a demonstra angajamentul României față de securitatea regională.
Conform raportului Ministerului Apărării, România a semnat patru contracte în cadrul mecanismului SAFE, destinate achiziției de nave, ceea ce reprezintă un pas semnificativ în întărirea capabilităților navale. Miruță a menționat că "avem două contracte pentru patru nave", subliniind faptul că este un progres semnificativ în comparație cu dotările anterioare. Aceste achiziții sunt esențiale în contextul în care alte țări riverane, cum ar fi Ucraina, își intensifică eforturile de apărare.
În plus, România beneficiază de suportul avioanelor F-16 și al radarelor suplimentare, care monitorizează activitatea din Marea Neagră. "Avem ceva în plus. Nu e ca și cum situația e - cu excepția Turciei - restul țărilor riverane sunt numai îndreptățite să ceară asta", a spus Miruță, subliniind importanța poziției României ca membru NATO. Totodată, el a menționat că România nu vine doar cu cereri, ci și cu acțiuni concrete pentru a contribui la securitatea regională.
Un alt aspect important abordat de Miruță a fost mecanismul SAFE, prin care România integrează programele de înzestrare militară. "Între cele 21 de programe, 11 sunt realizate doar de țara noastră", a explicat el, evidențiind faptul că aceste achiziții au un procent semnificativ de producție locală. De asemenea, el a subliniat că aceste proiecte sunt esențiale pentru revitalizarea industriei de apărare din România.
Ministrul Apărării a explicat și provocările întâmpinate în procesul de achiziție, menționând că nu toate achizițiile pot fi realizate în comun cu alte state, deoarece România trebuie să prioritizeze dezvoltarea capacităților sale interne. "Noi nu putem să facem toate achizițiile în comun cu alții din două motive. Unul, vrem să folosim banii ăștia pentru a dezlega, a dezmorți fabrici din România", a afirmat Miruță.
În ceea ce privește lecțiile învățate din conflictele recente, ministrul a subliniat că România a realizat o nouă lege a Apărării, care este în discuție în Senat, adaptată la realitățile actuale de pe frontul din Ucraina. "Se discută despre aeronave fără pilot, se discută despre atacuri hibride", a menționat el, evidențiind necesitatea de a rămâne la curent cu tehnologiile emergente.
Miruță a subliniat curajul ucrainenilor în fața agresiunii, precum și sprijinul semnificativ din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. "S-a creat o unitate. Adițional, s-a conștientizat necesitatea de sporirea capacităților de producție pe teritoriul național al fiecărei țări", a adăugat el.
România dispune acum de 21 de proiecte de înzestrare care, conform ministrului, vor contribui la întărirea capacităților de apărare națională. "Să derulezi 21 de proiecte (...) din care, până în 2013, să ai pentru unele dintre ele fabrici în România, care acum nu sunt construite, finalizate și produse livrate este ceva complicat", a concluzionat Miruță.
Situația industriei de apărare din România a fost de asemenea discutată, cu referire la necesitatea modernizării acesteia. "În România, avem o industrie națională de armament, de producere a armamentului, foarte învechită", a recunoscut Miruță. El a subliniat că mecanismul SAFE este un instrument esențial pentru revitalizarea fabricilor care nu au mai fost investite de zeci de ani.
În final, Miruță a concluzionat că România are potențialul de a dezvolta o capacitate de apărare solidă, dar este esențial să se investească în tehnologie și producție locală.